Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNTEM
Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 5852 pentru SUNTEM.
... Tranz . și refl . A duce sau a ajunge până la sfârșit , a face să fie sau a fi gata ; a ( se ) termina , a ( se ) sfârși , a ( se ) mântui ; a ( se ) înfăptui , a ( se ...
IUBÍT^2 , - Ă , iubiți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care este foarte drag cuiva , pe care cineva îl iubește ; drag . 2. S . m . și f . Persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus ; amant , amorez , ibovnic , drăguț . - V. iubi . IUBÍT^1 s . n . Iubire . - V.
JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale , profesionale etc . , care reflectă fie dorința celor ce - l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor , fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi , sau a celor de îngustă specialitate . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect , grai . JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale , care reflectă dorința celor ce - l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect ,
JOC , jocuri , s . n . 1. Acțiunea de a se juca ( 1 ) și rezultatul ei ; activitate distractivă ( mai ales la copii ) ; joacă . 2. Acțiunea de a juca ( 5 ) ; dans popular ; p . ext . petrecere populară la care se dansează ; horă . 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă ( baschet , fotbal , rugbi etc . ) 4. Acțiunea de a interpreta un rol într - o piesă de teatru ; felul cum se interpretează . 5. ( Și în sintagma joc de noroc ) = distracție cu cărți , cu zaruri etc . care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri , câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul . 6. ( Tehn . ) Deplasare relativă maximă pe o direcție dată între două piese asamblate , considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă . 7. Model simplificat și formal al unei situații , construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații . 8. ( Muz . ; în sintagma ) Joc de clopoței =
... metalică și tăioasă a unui instrument . 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce urmează a fi
LÉCȚIE , lecții , s . f . 1. Formă de bază a organizării activității instructiv - educative din școală , desfășurată cu o clasă de elevi , într - un timp determinat , sub conducerea unui învățător sau a unui profesor în conformitate cu programa de învățământ ; oră școlară consacrată unui obiect de studiu . 2. Ceea ce este obligat să învețe și să scrie un școlar ( acasă ) la recomandarea învățătorului sau a profesorului . 3. ( În forma lecțiune ) Forma sub care se prezintă un text , în diferitele lui manuscrise sau ediții , datorită modului în care a fost citit și interpretat de un copist sau de un editor ; citire comparativă a unui text în scopul de a - i stabili versiunea autentică . 4. Sfat , povață , regulă de conduită care se recomandă cuiva pe un ton dojenitor ; p . ext . mustrare , dojană . 5. Învățătură folositoare trasă de cineva în urma unei întâmplări neplăcute . [ Var . : lecțiúne s .
LEGÁL , - Ă , legali , - e , adj . Care există sau se face în temeiul unei legi , care este prevăzut de o lege , este conform cu
LEGALITÁTE , legalități , s . f . Caracterul a ceea ce este legal , conform cu legea ; principiu potrivit căruia toate organizațiile de stat sau obștești și cetățenii sunt obligați să respecte , în activitatea lor ,
LEGÍTIM , - Ă , legitimi , - e , adj . 1. Care este întemeiat pe lege , care se justifică prin lege . 2. Care este justificat , îndreptățit ; just , echitabil . [ Acc . și :
LEGITIMÁT , - Ă , legitimați , - te , adj . 1. Căruia i s - a cerut să se legitimeze cu un document legal . 2. ( Despre copii născuți în afara căsătoriei ) Care a fost recunoscut ca legitim . 3. Care a fost considerat just , echitabil ,
... LEÍT , - Ă , leiți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) 1. ( În expr . ) A fi ( sau a semăna etc . ) leit ( sau leit - poleit ) cu . . . = a fi întocmai , la fel , asemenea cu . . . 2. ( Înv . ; despre îmbrăcăminte ) care cade perfect pe corpul cuiva . 3. ( Înv . ; despre păr ) Răsfirat pe spate și pe umeri ...