Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCUPAT
Rezultatele 431 - 440 din aproximativ 595 pentru OCUPAT.
PISCICULTÚRĂ s . f . Ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea peștilor în apele naturale și în cele
... PITÁR , pitari , s . m . ( În evul mediu în țările românești ) Titlu dat boierului care se ocupa
PLĂPUMĂREÁSĂ , plăpumărese , s . f . Femeie care se ocupă cu confecționarea ( și cu vânzarea ) plăpumilor ; soție de plăpumar . - Plăpumar + suf . -
PLĂPUMÁR , plăpumari , s . m . Persoană care se ocupă cu confecționarea ( și cu vânzarea ) plăpumilor . - Plapumă + suf . -
PLANIMETRÍE s . f . 1. Parte a topografiei care studiază metodele și instrumentele necesare reprezentării pe o hartă sau pe un plan ( I 7 ) a proiecției orizontale a obiectelor de pe suprafața pământului . 2. ( Astăzi rar ) Parte a geometriei care se ocupă cu măsurarea suprafețelor plane ; geometrie
PLANTATÓR , - OÁRE , plantatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor , a viței de vie etc . ; săditor . 2. S . m . Proprietar al unei plantații . 3. S . f . Mașină care servește la plantarea diverselor plante de cultură ; mașină de plantat . 4. S . n . Unealtă de lemn sau de fier , de forma unui baston scurt ascuțit la un capăt , cu care se lucrează la plantarea puieților , a răsadurilor etc . - Planta + suf . -
PLUGÁR , plugari , s . m . 1. Muncitor rural sau mic proprietar agricol care se ocupă cu lucrarea pământului ; agricultor ; p . gener . țăran . 2. ( Reg . ) Flăcău care umblă cu plugușorul în ajunul Anului nou . - Plug + suf . -
PODGOREÁN , - Ă , podgoreni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Din regiunile viilor , din podgorie . 2. S . m . și f . Persoană care posedă o podgorie sau care se ocupă cu cultivarea și îngrijirea viței de vie ; viticultor . - Podgorie + suf . -
PODOLOGÍE s . f . Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul și tratamentul afecțiunilor
POÉTIC , - Ă , poetici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține poeziei , privitor la poezie . 2. Adj . Fig . Care poate inspira pe poeți , demn de a fi motiv de inspirație ; p . ext . impresionant , fermecător . 3. S . f . ( Și adjectival , în sintagma artă poetică ) Tratat despre creația poetică ; ansamblu de reguli pentru alcătuirea unei opere literare ; ramură a teoriei literaturii care se ocupă de creația poetică . 4. S . f . Ansamblu de forme și de principii poetice ( 1 ) caracteristice unei epoci sau unui curent literar ; manieră poetică caracteristică unui
POMICULTÓR , pomicultori , s . m . Persoană care se ocupă cu cultivarea și îngrijirea pomilor