Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STAT
Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 561 pentru STAT.
PICOTÍ , picotesc , vb . IV . Intranz . A ațipi ( cu intermitențe ) șezând sau stând în picioare ; a dormita , a moțăi . [ Var . : picotá vb . I. ] - Pica ^1 + suf . -
PIÉDICĂ , piedici , s . f . 1. Factor care împiedică realizarea unui țel , care stă în calea unei acțiuni : stavilă , obstacol , impediment : dificultate , greutate . 2. ( Concr . ) Unealtă , dispozitiv , instrument folosit pentru blocarea sau încetinirea mișcării unui sistem tehnic , pentru blocarea unui organ mobil al acestuia , la sprijinirea sau la susținere etc . 3. ( Bot . ; în compusul ) Piedica - vântului = plantă erbacee din familia leguminoaselor , cu frunze alungite , cu flori liliachii și albăstrii ( Lathyrus hirsutus ) . [ Var . : piédecă s .
PIRONÍ , pironesc , vb . IV . Tranz . 1. A bate , a prinde , a înțepeni , a fixa cu ( sau în ) piroane . 2. A împiedica pe cineva sau ceva să se miște ; a obliga să stea pe loc ; a fixa , a imobiliza . 3. A - și fixa , a - și îndrepta , a - și concentra ochii , privirea , atenția , gândul etc . într - o anumită direcție ; a
PLÉBE s . f . 1. ( În Roma antică ) Categorie socială de oameni liberi fără o activitate permanentă , care trăiau din câștiguri întâmplătoare și din distribuții făcute de stat . 2. ( În evul mediu ) Pătura cea mai săracă a populației orășenești din apusul Europei , aflată în afara ierarhiei feudale și care , alături de țărănime , a avut un rol important în revoluțiile din sec . XVI - XVII . 3. ( Livr . ) Pătură socială fără drepturi , asuprită și exploatată ; p . ext . mulțime ,
PLEBISCÍT , plebiscite , s . n . Consultare prealabilă a cetățenilor , care urmează să se pronunțe prin " da " sau " nu " asupra unui proiect de lege sau a unui act de stat de o importanță deosebită . [ Pl . și :
PLENIPOTÉNȚĂ , plenipotențe , s . f . Putere deplină , împuternicire dată cuiva pentru a acționa într - o anumită chestiune ( în special în probleme care interesează două state ) ; ( concr . ) act prin care se dă o astfel de
PLENIPOTENȚIÁR , plenipotențiari , s . m . , adj . ( Persoană ) care reprezintă în anumite împrejurări conducerea unui stat pe lângă guvernele altor țări și care are în această calitate puteri depline ; plenipotent . [ Pr . : - ți -
PLURINAȚIONÁL , - Ă , plurinaționali , - e , adj . ( Despre țări , state , orașe ) Multinațional . [ Pr . : - ți - o - ] - Pluri - +
PLUTOCRAȚÍE , plutocrații , s . f . Formă de guvernare în care puterea de stat este concentrată în mâinile celor mai
POLÍȚIE , poliții , s . f . 1. Organ de stat însărcinat cu menținerea ordinii publice și cu reprimarea infracțiunilor . 2. Local în care se află instalată o poliție ( 1 ) . 3. ( La sg . ; colectiv ) Totalitatea polițiștilor ( 1 ) dintr - o poliție ( 2 ) ; reprezentanții poliției (
POLIȚÍST , - Ă , polițiști , - ste s . m . , adj . 1. S . m . Agent de poliție ( 1 ) , funcționar de poliție . 2. Adj . Polițienesc . 3. Adj . ( Despre state sau regimuri politice ) Care se sprijină pe poliție și pe jandarmerie și își exercită puterea prin metode