Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACESTE

 Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 2191 pentru ACESTE.

CĂLUȘAR

... 2. ( La pl . ) Grup de dansatori care , în săptămâna Rusaliilor , execută ( la sate ) jocul tradițional denumit călușul ; ( și la sg . ) fiecare dintre flăcăii care joacă acest

 

CĂMIN

CĂMÍN , căminuri , ( 1 , 4 , 6 ) ( 2 , 3 , 5 ) cămine , s . n . 1. Sobă joasă , zidită la peretele camerei , cu vatra larg deschisă . 2. Cuptor , vatră . 3. Coș pe unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de copii = instituție cu regim de internat pentru copii preșcolari ( 3 - 6 ani ) , cu orar de zi sau săptămânal ; cămin studențesc = așezământ universitar care asigură cazarea studenților , pe lângă acesta funcționând uneori și cantine ; cămin cultural = instituție înființată în scopul propagării culturii la sate ( 5 ) ; cămin școală = cămin pentru copiii orfani , în care se află și școala ; cămin spital = cămin ( de bătrâni ) în care se acordă asistență medicală . 6. Încăpere mică subterană , zidită și acoperită cu capac de fontă , pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui canal , construită pentru a permite accesul la conductă sau la

 

CĂPȘUNĂ

CĂPȘÚNĂ , căpșuni , s . f . Fruct fals al căpșunului , format din îngroșarea receptaculului floral în care sunt îngropate fructele propriu - zise , asemănător cu fraga , dar mai mare ca aceasta , de culoare roșie , cărnos , parfumat și gustos . - Probabil din căpușă ( înv . " căpșună " ) + suf . - une ( lat . < -

 

CĂPITAN

... CĂPITÁN , căpitani . s . m . 1. Grad de ofițer superior locotenentului și inferior maiorului ; persoană care are acest grad . 2. ( Urmat uneori de determinările " de vas " , " de șlep " , " de remorcher " ) Comandant al unei nave militare , comerciale sau de pasageri . 3. ( Înv . ) Persoană care ...

 

CĂPRIOARĂ

CĂPRIOÁRĂ , căprioare , s . f . Femela căpriorului , fără coarne , mai mică decât acesta . [ Pr . : - pri -

 

CĂPUȘĂ

... se înfig în pielea animalelor și a omului și se hrănesc sugându - le sângele ( Ixodes ) ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest

 

CĂRĂȘEL

... 2 ) s . n . 1. S . m . Diminutiv al lui caras . 2. S . n . Numele unui dans popular cu mișcări vioaie ; melodie după care se execută acest

 

CĂRĂBUȘEL

CĂRĂBUȘÉL , cărăbușei , s . m . Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor , asemănătoare cu cărăbușul , dar mai mică și mai păroasă decât acesta ( Rhizotrogus solstitialis ) . - Cărăbuș + suf . -

 

CĂRUȚĂ

CĂRÚȚĂ , căruțe , s . f . 1. Vehicul de forma carului , dar mai mic și mai ușor decât acesta , cu tracțiune animală , mai ales cu cai . 2. Cantitate de fân , lemne etc . cât se poate încărca într - o căruță (

 

CĂRVUNAR

CĂRVUNÁR , cărvunari , s . m . ( La pl . ) Nume dat , prin asociație cu carbonarii italieni , elementelor progresiste care au inițiat , la începutul sec . XIX , în Țara Românească și în Moldova , o mișcare reformatoare , reprezentând interesele boierilor liberali și ale negustorilor ; ( și la sg . ) membru al acestei

 

CĂUȘ

CĂÚȘ , căușe , s . n . 1. Vas de lemn in formă de cupă sau de lingură mare , folosit pentru a lua apă , făină , grăunțe etc . ; cauc ; p . ext . nume dat unor unelte care au această formă . 2. Lingură mare de lemn cu care se toarnă vinul din pritoacă în cadă . 3. Lingură de formă specială folosită la prepararea brânzeturilor , cu care se scoate , se așază și se amestecă coagulul . 4. Lingură de tablă sau de lemn cu ajutorul căreia se scoate apa din barcă . 5. Piesă din tablă folosită pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a două cabluri între ele . 6. Cancioc . 7. ( Mar . ) Bazin mic într - un port , pentru

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>