Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBSTANTIVAT

 Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 471 pentru SUBSTANTIVAT.

SIBILANT

SIBILÁNT , - Ă , sibilante , adj . Consoană sibilantă ( În sintagmele ) sau sunet sibilant ( și substantivat , f . ) = consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară ; consoană șuierătoare sau

 

SIFILITIC

SIFILÍTIC , - Ă , sifilitici , - ce , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Atins de sifilis ; ( despre leziuni , erupții ) cauzate de

 

SIMPATIC

SIMPÁTIC , - Ă , simpatici , - ce , adj . 1. Care inspiră simpatie ; plăcut , atrăgător . 2. ( Înv . ) Care dă dovadă de simpatie , plin de simpatie . 3. ( În sintagma ) Cerneală simpatică = cerneală incoloră , care devine vizibilă numai la căldură sau prin tratarea cu diferite soluții speciale ( și care se întrebuințează pentru a scrie texte secrete ) . 4. ( Anat . ; în sintagmele ) Sistem nervos simpatic sau ( substantivat ) marele simpatic = sistem nervos format din ganglioni și din fibre nervoase care reglează , sub controlul scoarței cerebrale , funcțiile glandelor și ale organelor interne . Ganglioni ( sau nervi etc . ) simpatici = ganglioni ( sau nervi etc . ) care fac parte din sistemul nervos

 

SINGULAR

SINGULÁR , - Ă , singulari , - e , adj . 1. ( Gram . ; în sintagmele ) Număr singular ( și substantivat , n . ) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr - o categorie de ființe , de obiecte etc . Persoana întâi ( sau a doua , a treia ) singular = persoană gramaticală care indică numărul singular ( 1 ) . 2. Care aparține sau este caracteristic unui singur sau unui anumit exemplar dintr - o categorie , care se referă la un singur sau la un anumit exemplar dintr - o categorie ; individual ; care se deosebește de alți indivizi , de alte fenomene etc . din aceeași categorie prin anumite trăsături distincte , individuale ; care iese din comun în raport cu ceilalți indivizi , celelalte fenomene etc . din aceeași categorie ; care este singur , izolat printre sau față de indivizii din aceeași categorie ; care ocupă un loc aparte în cadrul aceleiași categorii ; deosebit , aparte , neobișnuit ; p . ext . ciudat , bizar ,

 

SINGURATIC

SINGURÁTIC , - Ă , singuratici , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ) Care trăiește departe de alte persoane , izolat de societate ; retras , singur ( 1 ) ; ( despre manifestările oamenilor ) propriu , caracteristic pentru un om singuratic ( 1 ) , de om singuratic . 2. ( Despre lucruri , așezări omenești etc . ) Care este izolat , care este departe de alte așezări omenești etc . ; solitar ; p . ext . liniștit . O căsuță singuratică . 3. ( Gram . ; înv . ; și substantivat , n . ) Singular ( 1 ) . [ Var . : singurátec , - ă adj . ] - Singur + suf . -

 

SINTACTIC

SINTÁCTIC , - Ă , sintactici , - ce , adj . 1. Care se referă la sintaxă , privitor la sintaxă , de sintaxă . 2. ( Substantivat , f . ; în sintagma ) Sintactică poetică = sintaxă poetică , v .

 

SLĂBĂNOG

SLĂBĂNÓG , - OÁGĂ , slăbănogi , - oage , adj . , s . m . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ) Slab la trup , uscățiv . 2. Lipsit de putere , de vlagă ; debil . II. S . m . Plantă erbacee cu tulpina dreaptă , cărnoasă , cu frunze ovale dințate și cu flori galbene punctate cu roșu , cu un pinten , folosită în medicină ( Impatiens

 

SLOBOD

SLÓBOD , - Ă , slobozi , - de , adj . ( Pop . ; în concurență cu liber ) 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești : liber . 2. ( Despre oameni ) Care se găsește în stare de libertate , care nu este închis , întemnițat . 3. Care nu este supus nici unei constrângeri , nici unei îngrădiri ; care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință , care nu este împiedicat să facă un anumit lucru . 4. ( Despre oameni și manifestările , cuvintele lor ) Lipsit de rezervă , de măsură ; prea familiar ; indecent , licentios . 5. ( Despre drumuri ) Pe care se poate trece fără obstacole ; pe care nu sunt impuse restricții . 6. ( Despre timp ) De care se poate dispune , în care ești scutit de obligațiile obișnuite . 7. ( Despre lucruri care leagă , fixează , strâng etc . ) Care permite mișcările , care nu strânge ; p . ext . larg . 8. ( Substantivat , f . ; în loc . adv . ) Cu sloboda = fără bagaj , fără greutate sau

 

SMINTIT

SMINTÍT , - Ă , smintiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care și - a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca și cum și - ar fi pierdut - o ; ieșit din minți ; nebun . V.

 

SOLVENT

SOLVÉNT^2 , - Ă , solvenți , - te , adj . 1. ( Despre elevi , studenți ; adesea substantivat ) Care plătește taxe de frecvență sau de internat , care nu este bursier . 2. Solvabil . SOLVÉNT^1 , solvenți , s . m . Substanță chimică ( lichidă ) care are proprietatea de a dizolva în masa ei alte substanțe ;

 

SPÂN

SPÂN , - Ă , spâni , - e , adj . ( Despre bărbați sau despre fața lor ; adesea substantivat ) Care este ( biologic ) lipsit de barbă și de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>