Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLAC
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 214 pentru PLAC.
BUSUIÓC , - OÁCĂ , busuioci , - oace , subst . , adj . I. Subst . 1. S . m . Plantă erbacee de grădină din familia labiatelor , cu tulpina păroasă , cu flori mici , albe sau trandafirii , cu miros plăcut ( Ocimum basilicum ) . 2. S . n . ( Reg . ) Numele unui dans popular asemănător cu hora ; melodie după care se execută acest dans . II. Adj . ( Despre fructe , vin ) Cu aromă de busuioc ( I
CÂNTĂTÓR , - OÁRE , cântători , - oare , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre oameni ) Care cântă , care are voce ; ( despre păsări ) care scoate sunete plăcute , melodioase . 2. S . m . ( Înv . ) Cântăreț ( 1 ) ( de profesie ) . 3. S . m . ( Înv . ) Cântăreț ( 2 ) . 4. s . m . ( Pop . )
CALEMBÉC s . m . ( Turcism înv . ) Specie de arbore exotic , cu lemn negru , plăcut
CALÍN , - Ă , calini , - e , adj . ( Rar ; despre oameni ) Căruia îi place să alinte sau să fie alintat ; ( despre manifestările oamenilor ) dezmierdător ,
CARDAMÓM s . m . , s . n . 1. S . m . Plantă tropicală ale cărei semințe au gust piperat ( Elettaria cardamomum ) . 2. S . n . Ulei cu miros plăcut extras din cardamom (
CATIFELÁT , - Ă , catifelați , - te , adj . Care are înfățișarea și finețea plăcută la pipăit a
CENESTEZÍE s . f . Impresie generală , nediferențiată , care rezultă din totalitatea senzațiilor primite de la organele interne , caracterizându - se printr - o dispoziție plăcută sau neplăcută ; sensibilitate care reflectă propria existență
CERTĂRÉȚ , - EÁȚĂ , certăreți , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Căruia îi place cearta , care caută ceartă ; gâlcevitor , arțăgos . - Ceartă + suf . -
CHIȚIBUȘÁR , - Ă , chițibușari , - e , s . m . și f . Persoană căreia îi place să uzeze de chițibușuri , de mărunțișuri , care face mici șmecherii . 2. Persoană care dă importanță fleacurilor ; persoană care caută nod în papură . - Chițibuș + suf . -
CHIPAROÁSĂ , chiparoase , s . f . Plantă decorativă cu tulpina înaltă , terminată cu un mănunchi de flori albe - verzui sau roz , plăcut mirositoare ; tuberoză ( Polyanthes tuberosa ) . [ Var . : tiparoásă s .
CIORBAGÍU^2 , ciorbagii , s . m . ( Fam . și glumeț ) Persoană căreia îi place mult ciorba . - Ciorbă + suf . - agiu . CIORBAGÍU^1 , ciorbagii , s . m . 1. Ofițer de ieniceri ; comandant al unui regiment de ieniceri . 2. ( Înv . ) Primar rural (