Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEOSEBIT

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 230 pentru DEOSEBIT.

BASTARD

BASTÁRD , - Ă , bastarzi , - de , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Copil nelegitim ; bitang . 2. S . m . și f . Plantă sau animal rezultat din încrucișarea a două specii deosebite ; corcitură . 3. Adj . Batard . Scriere

 

BRIA

... briez , vb . I . Intranz . ( Franțuzism ) A se face remarcat prin calități excepționale ( mai ales inteligență ) ; a străluci , a se deosebi

 

CALAMBUR

CALAMBÚR , calambururi , s . n . Joc de cuvinte bazat pe echivocul rezultat din asemănarea formală a unor cuvinte deosebite ca

 

CALITATE

CALITÁTE , calități , s . f . 1. Totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este , deosebindu - se de celelalte lucruri . 2. Însușire ( bună sau rea ) , fel de a fi ( bun sau rău ) ; p . restr . caracteristică pozitivă , însușire bună . 3. Poziție , situație , titlu care conferă un drept . 4. ( La jocul de șah ) Diferență de valoare între un turn și un nebun sau un

 

CALOFILIE

CALOFILÍE s . f . ( Lit . ) Tendință de a da expresiei literare o atenție deosebită sau excesivă ; expresie ( extrem sau excesiv de ) cizelată într - o operă literară ; calofilism . - Calofil + suf . -

 

CARTIER

CARTIÉR , cartiere , s . n . 1. Parte a unui oraș deosebită de celelalte prin caracteristici proprii ( geografice , istorice etc . ) și care formează o unitate organică . 2. Parte din comandamentul unei mari unități , compusă din personalul de deservire și din mijloacele de transmisiuni . 3. Fiecare dintre părțile laterale ale navei de la mijlocul ei spre pupă . [ Pr . : - ti -

 

CELAPERM

CELAPÉRM s . n . Fibră obținută pe cale chimică din celuloza de bumbac . , cu aceleași proprietăți ca celofibra , dar cu un tușeu

 

CHARTER

CHÁRTER , chartere , s . n . 1. Tip de contract de transport naval sau aerian deosebit de cursele regulate , organizat în funcție de necesități . 2. Avion sau navă care circulă conform unui charter ( 1 ) . [ Pr . :

 

COLORISM

COLORÍSM s . n . Tendință în pictură de a da o importanță deosebită

 

COLORIST

COLORÍST , - Ă , coloriști , - ste , s . m . și f . Pictor care se distinge prin atenția deosebită acordată coloritului tablourilor

 

COLORIT

COLORÍT , colorituri , s . n . 1. Totalitatea culorilor unui obiect ; bogăție de culori . 2. Fig . ( Despre abstracte , despre stilul operelor literare etc . ) Nuanță expresivă , strălucire

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>