Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANTIC
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 179 pentru ANTIC.
CHINTESÉNȚĂ s . f . 1. Ceea ce este esențial , de bază într - un lucru , într - o concepție etc . 2. ( În filozofia antică ) Substanță considerată drept al cincilea și cel mai subtil element material al lumii , din care ar fi alcătuite corpurile cerești . [ Var . : ( înv . ) cvintesénță s .
CÍNIC , - Ă , cinici , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care dă pe față , cu sânge rece , fapte sau gânduri condamnabile , care calcă , fără sfială , regulile moralei , de conviețuire socială și de bună - cuviință ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care trădează , exprimă asemenea atitudini . 2. ( În sintagmele ) Filozofie cinică = doctrină filozofică din Grecia antică , care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură . Filozof cinic ( și substantivat ) = adept al filozofiei
CIRENÁIC , - Ă , cirenaici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( În sintagma ) Școala cirenaică = curent filozofic din Grecia antică ce susținea că scopul esențial al vieții ar fi cultivarea rațională a plăcerilor . 2. S . m . Adept al școlii cirenaice . [ Pr . : - na -
CLASICÍST , - Ă , clasiciști , - te , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu studiul limbilor și culturii clasice antice . - Clasic + suf . -
COLÓN^4 , colonuri , s . n . Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect . COLÓN^3 , coloni , s . m . Unitate bănească în Costa Rica și în Salvador . COLÓN^2 , coloni , s . m . Parte sau subdiviziune a unui vers , a unei strofe sau a unei perioade în metrica antică . COLÓN^1 , coloni , s . m . 1. ( În Imperiul Roman și în evul mediu în Europa ) Muncitor agricol care , inițial liber , muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari , mai târziu începe să fie legat de pământ , să plătească dijmă și să presteze corvezi . 2. ( Înv . )
COMÍȚII s . f . pl . ( În Roma antică , în perioada republicii ) Adunări ale poporului având atribuții politice , legislative , judecătorești și
... COR ^2 s . n . v . cori . COR ^1 , coruri , s . n . 1. Grup de cântăreți care execută împreună o compoziție muzicală . 2. ( În teatrul antic ) Grup de actori care luau parte la desfășurarea acțiunii dramatice ca personaj colectiv , exprimând , prin cântec , recitare , mimică sau dans , opinia publică ; p . ext . versurile ...
... COREÚT , coreuți , s . m . Corist în corul antic
... CORIÁMB , coriambi , s . m . Picior de vers antic
CORIFÉU , - ÉE , corifei , - ee , subst . 1. S . m . și f . Persoană cu rol conducător într - un domeniu de activitate ; fruntaș , căpetenie . 2. S . m . Conducătorul corului în tragedia și comedia greacă
COROPLÁST , coroplaști , s . m . Modelor de figurine în pământ ars din Grecia