Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PURTA
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 458 pentru PURTA.
RÉȘCĂ , reșce , s . f . Unealtă de pescuit în formă de sac , confecționată din plasă și purtată de pescari în două bărci , folosită la adâncimi mari . - Et .
RECUNOSCĂTÓR , - OÁRE , recunoscători , - oare , adj . Care recunoaște un serviciu , un bine ce i s - a făcut , care poartă ( cuiva ) recunoștință . - Recunoaște + suf . -
RESPONSÁBIL , - Ă , responsabili , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre o persoană ) Care poartă răspunderea unui lucru , a unui fapt ; răspunzător . 2. S . m . și f . Persoană care este însărcinată cu o funcție de conducere , care are o sarcină de răspundere , căreia i s - a încredințat o responsabilitate ;
RÓBĂ , robe , s . f . 1. Haină de ceremonie , lungă ( și neagră ) , cu mâneci largi , pe care o poartă magistrații și avocații în ședințe , precum și profesorii universitari ( la anumite solemnități ) . 2. Denumire a culorii și a particularității părului la cai , vaci
ROC , rocuri , s . n . ( Reg . ) Un fel de palton scurt care se poartă mai ales la
ROZÉTĂ , rozete , s . f . 1. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu frunze lunguiețe , cu flori galbene - aurii , plăcut mirositoare ; rezedă ( Reseda odorata ) . 2. Nasture de alamă pe care îl purtau , în trecut , la tunică și la cizme , ostașii din trupele de cavalerie de roșiori . 3. Motiv decorativ circular , având forma unui trandafir , care apare frecvent în arta populară românească . 4. ( Arhit . ) Fereastră circulară de mari dimensiuni , decorată cu vitralii și folosită mult la ornamentarea fațadelor catedralelor gotice ; rozasă . 5. ( Tehn . ) Armătură sau guler original al unei tije , care servește ca element de legătură , de suspensie sau de protecție . 6. Disc , în general de formă rotundă , care se aplică pe fața diferitelor elemente de construcție , pentru a masca sau pentru a decora anumite elemente . 7. Cusătura în formă de triunghi , executată manual cu fire de mătase , la deschizătura buzunarelor , servind ca întăritură sau pentru
RUBÁȘCĂ , rubăști , s . f . Cămașă bărbătească încheiată pe umăr , care se poartă de obicei peste
RÚCSAC , rucsacuri , s . n . Sac de turism , purtat , mai ales de excursioniști , în spate ;
RÚFĂ , rufe , s . f . 1. Obiect de îmbrăcăminte care se poartă direct pe corp ; p . ext . ( la pl . ) cearceafuri , fețe de masă etc . ; albituri , schimburi . 2. ( Reg . ) Zdreanță ,
SÂN , sâni , ( 1 ) s . m . , sânuri , ( 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 ) s . n . 1. S . m . Fiecare dintre cele două mamele ale femeii ; piept . 2. Partea dinainte a corpului omenesc care se află între cele două brațe și care formează exteriorul bombat al pieptului ; piept , torace . 3. S . m . Parte a cămășii sau a bluzei care acoperă pieptul ; spațiul dintre piept și cămașă sau bluză ( în care se pot ține lucruri ca într - o pungă ) . 4. S . n . Locul din corpul femeii unde se formează și în care este purtat fătul ; pântece . 5. S . n . Piept , inimă ( socotite ca sediu al sentimentelor ) ; suflet . 6. S . n . Fig . Parte interioară , parte centrală ; interior , mijloc , centru , miez . Sânul pământului . 7. S . n . Fig . ( Geogr . ; înv . ) Golf ^2 . [ Var . : ( înv . și reg . ) sin s . m . și
SĂCÚI , săcuie , s . n . ( Reg . ) Săculeț care se poartă atârnat de gât ;