Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTRUMENT
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 690 pentru INSTRUMENT.
... IRIDOSCÓP , iridoscoape , s . n . ( Med . ) Instrument
JAZ , jazuri , ( 2 ) s . n . 1. Muzică ușoară ( de dans ) , adesea cu caracter de improvizație , provenită din împletirea elementelor folclorice nord - americane ( muzica populară a negrilor ) cu muzica popoarelor europene , caracterizată printr - un ritm vioi , sincopat . 2. Orchestră formată de obicei din instrumente de suflat și de percuție care execută această muzică ; jazband . [ scris și :
... KILOAMPERMÉTRU , kiloampermetre , s . n . ( Fiz . ) Instrument
... lațuri , s . n . 1. Nod larg la capătul unei sfori , întocmit în așa fel încât să se poată strânge în jurul unui punct fix . 2. Instrument
LABORATÓR , laboratoare , s . n . Local sau încăpere prevăzută cu instalații speciale , aparate și instrumente pentru experiențe științifice și lucrări practice în domeniul științelor experimentale sau aplicate . [ Var . : ( înv . ) laboratóriu s .
... f . 1. Placă subțire de metal , de material plastic etc . , cu diverse întrebuințări ( în aparatura tehnică ) . 2. Partea metalică și tăioasă a unui instrument . 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se așază substanțele ce urmează a fi examinate la microscop . 4. Strat foarte subțire ...
... LAPAROSCÓP , laparoscoape , s . n . ( Med . ) Instrument
... LAPAROSCOPÍE , laparoscopii , s . f . ( Med . ) Metodă de investigare a cavității abdominale și a organelor abdominale cu un instrument
... LARINGOSCÓP , laringoscoape , s . n . Instrument
... 1. Partea lată ( și verde ) a frunzei , legată de ramură ( sau de tulpină ) prin codiță . 2. Marginea gradată a scării unui instrument
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...