Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P����I

 Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 356 pentru P����I.

JUDECA

... JUDECÁ , júdec , vb . I . 1. Tranz . A - și forma o opinie despre cineva sau ceva , examinând argumentele , luând în considerare împrejurarile , urmările etc . ; a discerne ... se ) mustra . 4. Tranz . A examina o cauză sau o persoană în calitate de judecător și a da o hotărâre judiciară ; p

 

VIȚĂ

... VÍȚĂ , vițe , s . f . I. ( Adesea determinat prin " de vie " ) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică , cu tulpina lipsită de susținere proprie , din care ies mlădițe cu ... care se cultivă într - un număr mare de soiuri și de varietăți ; vie ( Vitis ) . II. 1. ( Pop . ) Șuviță de păr . 2. Fig . Descendent , urmaș , vlăstar ; p

 

LĂSA

... LĂSÁ , las , vb . I . 1. Tranz . A da drumul unui lucru sau unei ființe ținute strâns . 2. Tranz . A permite , a îngădui , a ... a schimba sau a întrerupe ceva . 3. Tranz . A se îndepărta de cineva sau de ceva , a părăsi ( plecând ) ; p . ext . a nu se mai interesa , a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva . 4. Tranz . A ceda ...

 

NEBUN

... NEBÚN , - Ă , nebuni , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care suferă de o boală mintală ; alienat , dement . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de judecată ... 3. Adj . , s . m . și f . ( Ființă ) neastâmpărată , zvăpăiată , vioaie . 4. Adj . Care arată , trădează nebunie . II. Adj . 1. Care nu are limite , margini , măsură ; p . ext . enorm , extraordinar ; groaznic , cumplit . Un lux nebun . 2. ( Înv . și pop . ) Care nu este bun ; rău . III. S . m . 1. ( Rar ) Măscărici , bufon ( la ...

 

ȚINTĂ

... ȚÍNTĂ , ținte , s . f . I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme și mărimi diferite , folosit de cizmari , curelari , tapițeri etc . 2. ( Despre porumb ; în loc . adj . ) În ... și a vitelor ; stea , steluță . II. 1. Semnul sau locul în care se ochește cu o armă de foc sau cu o săgeată ; p

 

USCA

... USCÁ , usúc , vb . I . 1. Tranz . și refl . A scoate sau a - și pierde umiditatea printr - un procedeu mecanic , prin expunere la soare , la vânt ... A - și pierde sau a face să - și piardă vlaga , a slăbi sau a face să devină slab , palid ; p . ext . a ( se ) chinui , a ( se ) consuma . 4. Refl . ( Despre plante , frunze , flori ) A - și pierde seva ; a ...

 

VOLUNTAR

... VOLUNTÁR , - Ă , voluntari , - e , adj . , s . m . I. Adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) 1. Care acționează de bunăvoie , din proprie inițiativă , nesilit de nimeni , în mod conștient ; ( despre acțiuni ) care se face ... m . Persoană care intră în armată din proprie dorință spre a face serviciul militar ( înainte de a fi împlinit vârstă cerută ) ; p . ext . persoană care ia parte la o campanie militară din proprie inițiativă sau care se facă un serviciu de bunăvoie și dezinteresat . [ Var . : ( II ) ( înv ...

 

RĂSTURNA

... RĂSTURNÁ , răstórn , vb . I . 1. Tranz . A scoate , a deplasa un corp din poziția lui normală , făcându - l să cadă într - o parte sau să ... jos de la putere . 4. Refl . A sta sau a se așeza într - o poziție comodă , cu spatele sprijinit de ceva ; p

 

PREZENT

... PREZÉNT^1 , prezente , s . n . ( Înv . ) Dar , cadou . PREZÉNT^2 , - Ă , prezenți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care se află în același loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul : de față . 2. Care se petrece în ... momentul de față . II. S . n . 1. Perioadă de timp variabilă , concepută ca o unitate distinctă între trecut și viitor ; epoca , timpul actual , contemporan ; contemporaneitate ; p

 

REPREZENTA

... REPREZENTÁ , reprezínt , vb . I . Tranz . 1. A avea forma sau înfățișarea unui anumit obiect ; a realiza ( în miniatură ) un obiect . 2. A interpreta ... constitui , a fi , a însemna . 5. A - și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior ; p . ext . a - și imagina , a - și închipui . 6. A exprima o legătură între mai multe mărimi printr - o relație ...

 

POȘTĂ

... PÓȘTĂ^2 s . f . v . poștie ^1 . PÓȘTĂ^1 , poște , s . f . I. 1. Instituție publică care asigură primirea , transportul și distribuirea scrisorilor , a telegramelor , a mandatelor poștale și a coletelor ; local ... căilor ferate ; vehicul folosit de acest serviciu ; diligență , poștalion . 4. Unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut , egală cu aproximativ 20 km ; p . gener . ( fam . ) distanță ( mare ) nedeterminată . II. ( Pop . ) Bucată de hârtie unsă cu grăsime , care se lipește de talpa unui om adormit și care apoi se ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>