Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘI

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 19299 pentru ȘI.

NĂPRASNIC

... NĂPRÁSNIC , - Ă , năprasnici , - ce , adj . , subst . I. Adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care survine în mod neprevăzut , dintr - o dată ; care se petrece fulgerător ( și neplăcut ) ; neașteptat , subit . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi stăpânit ; năvalnic , impetuos . 3. Care înspăimântă , îngrozește ( prin comportare ) ; îngrozitor , cumplit . 4. Care depășește cu ... mărime , intensitate ) ; extraordinar , cumplit . II. Subst . 1. S . m . Plantă erbacee din familia compozeelor , cu flori galbene - albe , cu frunze rigide acoperite cu peri moi și cu tulpina dreaptă ( Chrysanthemum corymbosum ) . 2. S . f . Plantă erbacee cu tulpina dreaptă , păroasă , cu frunze palmate și cu flori roșii - roz și

 

NĂRĂVI

... NĂRĂVÍ , nărăvesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A lua sau a face să ia un obicei rău ; a ( se ) deprinde , a ( se ) învăța ...

 

NAȘ

... NAȘ ^2 , - Ă , nași , - e , s . m . și f . 1. Persoană care ține în brațe pruncul în timpul botezului , devenind astfel rudă cu familia respectivă . 2. Nun ( ă ) . [ Var . : ( înv . și pop . ) nănáș , - ă , ( Înv . și reg . ) nânáș , - ă s . m . și

 

NAPOLEON

... NAPOLEÓN , napoleoni , s . m . 1. Veche monedă franceză de aur în valoare de 20 de franci , cu efigia lui Napoleon I și , mai târziu , cu cea a lui Napoleon al III - lea , care a circulat și la noi . 2. Varietate de mere de mărime mijlocie , cu pielița subțire și netedă , de culoare albă - gălbuie , cu pulpa albă , moale , fină , dulce și

 

NEBUN

... NEBÚN , - Ă , nebuni , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care suferă de o boală mintală ; alienat , dement . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de judecată dreaptă , de rațiune ; ( om ) nesocotit , necugetat , nechibzuit . 3. Adj . , s . m . și f . ( Ființă ) neastâmpărată , zvăpăiată , vioaie . 4. Adj . Care arată , trădează nebunie . II. Adj . 1. Care nu are limite , margini , măsură ; p . ext . enorm , extraordinar ; groaznic ...

 

NEUTRU

... stare de neutralitate , care nu face parte din beligeranți sau dintre părțile adverse ; neutral ( 1 ) . 2. Care nu poate fi calificat nici în sens pozitiv și nici în sens negativ , care nu trezește nici un interes deosebit , care este nesemnificativ , indiferent ; care manifestă indiferență , lipsă de participare : spec . lipsit de valoare ... Gram . ; în sintagmele ) Gen neutru ( și substantivat , n . ) = formă a unor părți de vorbire ( substantivul , adjectivul etc . ) atribuită numelor de lucruri . Substantiv neutru ( și substantivat , n . ) = substantiv de genul neutru . Vocală neutră = vocală medială . 4. ( Chim . ) Care nu are nici caracter acid , nici caracter bazic ; neutral ( 3 ) . 5. ( Fiz ...

 

NORMAND

... NORMÁND , - Ă , normanzi , - de , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La m . pl . ) Nume sub care erau cunoscute neamurile germanice care locuiau în Peninsula Scandinavă , Irlanda și în insulele vecine ; vikingi , varegi ; ( și la sg . ) persoană care făcea parte din aceste neamuri sau populații . 2. Locuitor al Normandiei . 3. Adj . Care aparține normanzilor ( 1 ) sau locuitorilor Normandiei , privitor ...

 

NOVATOR

... NOVATÓR , - OÁRE , novatori , - oare , s . m . și f . , adj . ( Livr . ) 1. S . m . și f . Persoană cu idei și concepții noi ; persoană care introduce o noutate ( utilă ) . 2. S . m . și

 

NUTAȚIE

... NUTÁȚIE , nutații , s . f . 1. Mișcare oscilatorie periodică a axei polilor Pământului , determinată de atracția variabilă pe care o exercită Soarele și Luna asupra ecuatorului . 2. ( Fiz . ) Una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și face să oscileze axa de rotație proprie a corpului , apropiind - o și depărtând - o de axa fixă . 3. Mișcare a unor organe ale plantelor , constând în oscilații laterale și

 

OȚEL

... OȚÉL , oțeluri , ( 2 ) ( 3 ) oțele , s . n . 1. Aliaj de fier cu carbon ( și cu alte elemente ) , întrebuințat pentru rezistența , duritatea , tenacitatea și elasticitatea lui . 2. ( La pl . ) Diverse sorturi de oțel ( 1 ) ; p . ext . obiecte fabricate din acest aliaj . 3. ( Înv . ; la pl . ) Mecanism de declanșare la ...

 

OBȘTE

... ÓBȘTE , obști , s . f . 1. ( Înv . și pop . ) Colectivitate , comunitate , populație , popor ; p . ext . masă mare de oameni , gloată , mulțime ; obștime . 2. ( Înv . ) Spec . Comunitate a călugărilor de la o ... mănăstire ; p . ext . chinovie . 3. ( Înv . ) Obștească adunare ; p . ext . adunare , consiliu . 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale , care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>