Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȘEZA

 Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 409 pentru AȘEZA.

RĂSTURNA

... scoate dintr - un post de conducere , a da jos de la putere . 4. Refl . A sta sau a se așeza

 

RĂZĂTOARE

RĂZĂTOÁRE , răzători , s . f . 1. Obiect de forme și de dimensiuni diferite , întrebuințat în bucătărie pentru ras legume , fructe , cașcaval etc . ; răzuitoare . 2. Obiect de lemn sau de oțel , în formă de lamă , așezat la intrarea unei case , de care se rade noroiul de pe încălțăminte . - Rade + suf . -

 

RADIER

RADIÉR , radiere , s . n . 1. Tip de fundație alcătuit dintr - un planșeu de beton armat care se întinde de obicei sub întreaga construcție pe care o susține . 2. Căptușeală de beton , de bolovani sau de pavele executată pe fundul albiei unei ape , între picioarele unui pod etc . , pentru a împiedica eroziunea , spălarea pământului de către ape și adâncirea albiei . 3. Boltă de beton sau de piatră așezată la baza unui tunel . [ Pr . : - di -

 

RATEȘ

RÁTEȘ , rateșe , s . n . ( Reg . ; înv . ) Han așezat la o șosea principală . [ Var . : rátoș s .

 

REAȘEZA

... REAȘEZÁ , reașéz , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) așeza

 

REAȘEZAT

REAȘEZÁT , - Ă , reașezați , - te , adj . Care este așezat într - o nouă poziție . V.

 

REZEMA

... REZEMÁ , reázem , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) așeza astfel încât să fie susținut de ceva : a ( se ) sprijini , a ( se ) propti . 2. Refl . Fig . A se întemeia ...

 

ROATĂ

ROÁTĂ^2 , roate , s . f . ( Înv . ) Unitate militară cu un efectiv aproximativ egal cu cel al unei companii . ROÁTĂ^1 , roți , s . f . 1. Cerc de metal sau de lemn , cu spițe sau plin , care , învârtindu - se în jurul unei osii , pune în mișcare un vehicul . 2. ( Tehn . ) Organ de mașină sau ansamblu unitar de piese în formă de cerc , care se poate roti în jurul unei axe proprii . 3. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . asemănătoare cu roata ( 1 ) , având diverse întrebuințări . 4. Obiect fabricat , aranjat sau legat în formă de roată ( 1 ) , de cerc , de disc . Roată de cașcaval . Roată de frânghie . 5. Figură pe care o formează mai multe ființe sau lucruri așezate în formă de cerc . 6. Mișcare circulară ; învârtitură , răsucire , rotocol . 7. Instrument de tortură și execuție de formă circulară , folosit în evul mediu . [ Pl . și :

 

ROSTUI

... ROSTUÍ , rostuiésc , vb . IV . Tranz . 1. A așeza , a aranja așa cum trebuie ; a face ordine . 2. A procura ceva prin mijloace improvizate ; a face ...

 

ROSTUIT

ROSTUÍT , - Ă , rostuiți , - te , adj . 1. ( Despre persoane ) Așezat într - un loc sau într - o slujbă convenabilă ; cu situație , cu gospodărie . 2. ( Despre zidărie , pavaj etc . ) Care are rosturile umplute cu material

 

ROTULĂ

ROTÚLĂ , rotule , s . f . 1. Os turtit , de formă aproximativ triunghiulară , așezat în partea anterioară a genunchiului și care închide în așa fel încheietura , încât flexiunea se poate face numai într�n singur sens . 2. ( Tehn . ) Nucă (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>