Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCURT

 Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 453 pentru SCURT.

PĂCĂNIRE

... PĂCĂNÍRE , păcăniri , s . f . Acțiunea de a păcăni și rezultatul ei ; zgomot scurt

 

PĂPĂLUDĂ

... PĂPĂLÚDĂ , păpălude , s . f . Pasăre de culoare cenușie , cu corpul lunguieț , cu aripi lungi , înguste și ascuțite , cu gâtul scurt

 

PAGAIE

PAGÁIE , pagaie , s . f . Vâslă scurtă cu o singură pală , care se manevrează cu ambele mâini și pe un singur bord , fără a o sprijini de

 

PALIATIV

... PALIATÍV , - Ă , paliativi , - e , adj . , s . n . 1. ( Medicament sau tratament ) care ameliorează sau care înlătură simptomele unei boli pentru un timp scurt

 

PARCHET

PARCHÉT , parchete , s . n . I. Pardoseală executată prin îmbinarea între ele ( în formă de desene geometrice ) a unor piese din lemn tare ( stejar , fag etc . ) prelucrate special ; fiecare dintre piesele de lemn ( înguste și scurte ) folosite la executarea acestui tip de pardoseală . II. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în vederea exploatării ei raționale ; p . ext . suprafață de teren pe care s - a făcut o tăiere într - o pădure . III. Instituție judiciară care funcționează pe lângă unele instanțe judecătorești , cu atribuția de a exercita acțiunea penală și de a susține acuzarea la judecarea proceselor penale ; membrii acestei instituții ; local în care funcționează această

 

PAVECERNIȚĂ

PAVECÉRNIȚĂ , pavecernițe , s . f . Slujbă scurtă care se face ( la mănăstiri ) după

 

PELUZĂ

PELÚZĂ , peluze , s . f . 1. Suprafață de teren într - o grădină , într - un parc etc . , cu iarbă scurtă și deasă ( și cu flori ) ; gazon . 2. Fiecare dintre cele două părți extreme ale tribunelor unui stadion , situate în spatele porților terenului de

 

PENSĂ

PÉNSĂ , pense , s . f . 1. Mic instrument de metal compus din două brațe îmbinate la un capăt sau încheiate în formă de foarfece , folosit ( în medicină , în tehnică ) pentru a prinde sau a fixa obiecte mici sau substanțe care nu pot fi luate cu mâna . 2. ( În croitorie ) Cută scurtă interioară , ascuțită la un capăt sau la amândouă , prin care se mulează pe corp un obiect de

 

PEPLU

PÉPLU , pepluri , s . n . Mantie scurtă fără mâneci , prinsă pe umeri cu o agrafă , purtată peste tunică de către femei în antichitatea greco - romană . [ Var . : péplum s .

 

PERIȘOR

PERIȘÓR^2 , perișori , s . m . 1. Diminutiv al lui păr ^2 . 2. Plantă erbacee din familia gramineelor , cu frunze ovale , plane pe fața superioară și păroase ( Elymus asper ) . 3. ( Reg . ) Mică plantă erbacee cu tulpina fină , cu frunze late , acoperite cu peri scurți , și cu flori mici roșietice ( Circaea alpina ) . - Păr ^2 + suf . - ișor . PERIȘÓR^1 , perișori , s . m . Diminutiv al lui păr ^1 . 2. ( Bot . ; și în sintagma perișori absorbanți ) Parte anatomică a rădăcinii plantelor , cu rol de absorbție . - Păr ^1 + suf . -

 

PERMISIE

PERMÍSIE , permisii , s . f . Învoire ( acordată în special militarilor ) de a părăsi serviciul pe o durată scurtă de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>