Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂBĂCIT

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 42 pentru TĂBĂCIT.

SINELUI

SINELUÍ , sineluiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A curăța cu sinălăul părul de pe pieile tăbăcite ale

 

TĂBĂCEALĂ

... TĂBĂCEÁLĂ , tăbăceli , s . f . Tăbăcire . - Tăbăci

 

TĂBĂCI

TĂBĂCÍ , tăbăcesc , vb . IV . Tranz . A prelucra pielea brută cu ajutorul tananților , transformând - o într - un produs care nu putrezește , moale , suplu , impermeabil , elastic și rezistent ; a

 

TĂBĂCITOR

... TĂBĂCITÓR , - OÁRE , tăbăcitori , - oare , adj . Care are proprietatea de a tăbăci

 

TANANT

... TANÁNT , tananți , s . m . Substanță chimică , anorganică sau organică , naturală sau sintetică , care are proprietatea de a tăbăci

 

TANIN

... TANÍN , taninuri , s . n . Produs vegetal cu gust astringent , solubil în apă , care are proprietatea de a tăbăci

 

TELETIN

TELETÍN , teletinuri , s . n . ( Reg . ) Piele ( de bou sau de cal ) tăbăcită cu materii

 

TOVAL

TOVÁL , tovaluri , s . n . 1. Piele de vacă , de vițel , de porc sau de cal , de culoare naturală , tăbăcită cu substanțe vegetale ori sintetice , din care se confecționează încălțăminte rezistentă . 2. Fig . ( Fam . ) Obraz ( gros ) al unei persoane ( fără

 

VAȘETĂ

VAȘÉTĂ s . f . Piele de taurine tăbăcită

 

VELUR

VELÚR , s . n . 1. Catifea . 2. Piele tăbăcită de taurine , scămoșată pe una dintre părți și folosită mai ales pentru fețe de încălțăminte . [ Var . : ( înv . ) velúră s .

 

VERDE

VÉRDE , verzi , ( I , II ) adj . , ( III ) s . n . I. Adj . 1. Care are culoarea frunzelor , a ierbii sau , în general , a vegetației proaspete de vară . 2. ( Despre plante sau părți ale lor ) Plin de sevă , care nu s - a uscat ; viu . 3. ( Despre legume și fructe ) Care nu a ajuns la deplină maturitate ; crud , necopt . 4. ( Despre piei ) Care nu a fost prelucrat , tăbăcit ; brut . II. Adj . Fig . ( Despre oameni ) Voinic , viguros ; curajos , îndrăzneț . III. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar , situată între galben și albastru , care este aceea a frunzelor , a ierbii fragede

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>