|
|
||
TĂBĂCITOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TĂBĂCITÓR, -OÁRE, tăbăcitori, -oare, adj. Care are proprietatea de a tăbăci; argăsitor. ** (Substantivat, n.) Butoi în care se ține argăseala. - Tăbăci + suf. -tor.Sursa : DEX '98 TĂBĂCITÓR adj. argăsitor. (Substanțe \~oare.)Sursa : sinonime tăbăcitór adj. m., pl. tăbăcitóri; f. sg. și pl. tăbăcitoáreSursa : ortografic tăbăcitór s. n., pl. tăbăcitoáreSursa : ortografic TĂBĂCIT//ÓR^1 \~oáre (\~óri, \~oáre) (despre substanțe) Care are proprietatea de a tăbăci pieile. /a tăbăci + suf. \~torSursa : NODEX TĂBĂCIT//ÓR^2 \~oáre n. pop. Butoi pentru păstrarea dubelii. /a tăbăci + suf. \~torSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. |
||