Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STÂNCĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 42 pentru STÂNCĂ.
ROCĂRÍE , rocării , s . f . ( Geol . ) Teren plin de pietre , roci , stânci . - Rocă + suf . - ărie ( după engl .
ROCAILLE adj . n . Stil rocaille ( În sintagma ) = gen de ornamentație apărut în arta franceză din timpul domniei lui Ludovic al XV - lea , caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale ( grote , stânci , roci ) . [ Pr . : rocái ] - Cuv .
RÚJĂ^2 , ruje , s . f . ( Fam . ) Bandă de pânză , de stofă , de dantelă etc . plisată sau încrețită , care servește ca ornament la diferite obiecte de îmbrăcăminte . [ Var . : ríjă s . f . ] RÚJĂ^1 , ruje , s . f . 1. ( Reg . ) Măceș . 2. Fig . ( Reg . ) Roșeață , rumeneală în obraz . 3. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori galben - purpurii , grupate într - un buchet , care crește pe stâncile din regiunea alpină ( Sedum rosea ) 4. Compus : ruji - galbene = plantă având tulpina fără peri , cu frunze ovale și cu flori galbene ; mărită - mă - mamă ( Rubdeckia laciniata ) . [ Pl . și :
RUPÍCOL , - Ă , rupicoli , - e , adj . ( Bot . ; despre plante ) Care crește pe stânci sau
SAXIFRÁGĂ , saxifragi , s . f . Plantă erbacee care crește printre
... 1. Scobitură ( mare ) în trunchiul unui copac putrezit pe dinăuntru ; p . ext . trunchi de copac găunos , putrezit . 2. Gaură , văgăună mică într - un mal , în stâncă
SPINÁRE , spinări , s . f . 1. ( Anat . ) Spate ( 1 ) . 2. Parte a unui obiect de îmbrăcăminte care acoperă spatele omului . 3. Partea cea mai înaltă a unui munte , a unui deal , a unei stânci ; culme prelungită ; creastă ,
... STÁNĂ , stane , s . f . Bloc , bolovan mare de piatră ; p . ext . stâncă
... STEI , steiuri , s . n . Colț ( ascuțit ) de stâncă
STRÍDIE , stridii , s . f . Specie de moluscă lamelibranhiată comestibilă , cu valvele inegale , care trăiește fixată pe stânci în mările calde și temperate ( Ostrea
SURPLÓMBĂ , surplombe , s . f . Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol ; zid sau parte a unei construcții ieșită în afară , în raport cu