Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCOARȚĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 152 pentru SCOARȚĂ.

COAJĂ

... COÁJĂ , coji , s . f . 1. Țesut protector extern al rădăcinilor , tulpinilor și ramurilor unor plante ( lemnoase ) ; scoarță . 2. Înveliș , tare și calcaros , al oului . 3. ( Înv . ) Înveliș , tare și calcaros , al unor moluște sau al unor crustacee . 4. Partea exterioară , mai tare ...

 

CONDIȚIONAT

CONDIȚIONÁT , - Ă , condiționați , - te , adj . Aer condiționat ( În sintagmele ) = aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură , umiditate și puritate . ( Psih . ) Reflex condiționat = reacție bazată pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța cerebrală între două focare de excitație care coincid în timp . [ Pr . : - ți -

 

COPERTĂ

... COPÉRTĂ , coperte , s . f . Invelișul protector al unei cărți , al unei publicații , al unui caiet etc . ; scoarță

 

CORTICAL

CORTICÁL , - Ă , corticali , - e , adj . Care ține de scoarța sau de învelișul exterior al unui organ animal sau

 

CORTICOTERAPIE

CORTICOTERAPÍE s . f . Tratament făcut asupra scoarței

 

CRATOGEN

CRATOGÉN , cratogene , s . n . 1. Regiune întinsă din scoarța pământului care într - o anumită perioadă nu a suferit mișcări de cutare , ci numai mișcări lente de ridicare sau de coborâre . 2.

 

CRUSTĂ

... CRÚSTĂ , cruste , s . f . 1. Strat exterior care se formează , prin solidificare , uscare etc . , la suprafața unor corpuri moi ; coajă , scoarță . 2. Strat îndesat , uscat și întărit care se formează uneori la suprafața terenului arabil în urma ploilor , bătătoririi excesive etc . 3. Strat solid de săruri ...

 

CUTREMUR

CUTRÉMUR , cutremure , s . n . 1. Mișcare puternică și bruscă , verticală , orizontală sau de torsiune a scoarței pământului , provocată de dislocări subterane , de erupții vulcanice etc . ; seism . 2. Fig . Înfiorare , cutremurare , fior ; p . ext . teamă , frică , groază ;

 

DEAL

DEAL , dealuri , s . n . 1. Formă de relief pozitivă care se prezintă ca o ridicătură a scoarței pământului mai mică decât muntele , dar mai mare decât colina . 2. ( Reg . ) Regiune de vii ; vie ,

 

DENUDAȚIE

DENUDÁȚIE , denudații , s . f . 1. Proces complex de nivelare a scoarței terestre , sub acțiunea agenților geografici externi , prin dezagregarea , alterarea și erodarea rocilor , îndepărtarea materialelor rezultate și acumularea lor ulterioară în regiuni mai joase ; denudare . 2. Stare a unui dinte sau a unui os dezvelit ,

 

ELECTROCORTICOGRAFIE

ELECTROCORTICOGRAFÍE s . f . Tehnică de studiere a activității electrice a scoarței cerebrale , care constă în aplicarea unor electrozi pe suprafața

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>