Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCOARȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 152 pentru SCOARȚĂ.

CORTEX

... CÓRTEX , cortexuri , s . n . 1. Scoarță a unui copac . 2. Înveliș al părului , cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară . 3. ( În sintagmele ) Cortex cerebral = scoarța cerebrală . Cortex suprarenal ...

 

EXFOLIERE

EXFOLIÉRE , exfolieri , s . f . 1. ( Tehn . ) Fenomen de fisurare și de desprindere a unor straturi subțiri de la suprafața unui material , a unei piese etc . 2. ( În sintagma ) Exfolierea scoarței ramurilor = boală a pomilor fructiferi și a arborilor de pădure , care se manifestă prin înnegrirea scoarței și prin apariția crăpăturilor neregulate ; cojire ; desfrunzire . [ Pr . : - li -

 

PETROGRAFIE

... scoarța pământului din punctul de vedere al compoziției lor mineralogice și chimice , al formării lor , al transformărilor pe care le suferă , al răspândirii lor în scoarță

 

SCORȚAR

... galben , cu ciocul drept , tare și ascuțit și cu coada scurtă și retezată ( Sitta europaea ) . 2. S . m . Scorțărel . 3. S . n . ( Reg . ) Covor ( țărănesc ) ; scoarță . - Scoarță

 

SCORȚIȘOARĂ

... aromatică , de culoare roșcată - cenușie , a scorțișorului , folosită drept condiment și în medicină . 2. ( Reg . ) Vopsea roșie ( obținută din lemnul unui arbore exotic ) . - Scoarță

 

SCORȚOS

... se îndoaie , care rămâne drept , lipsit de suplețe , țeapăn , tare , rigid ; a cărui suprafață prezintă asperități , care este aspru la pipăit ca o scoarță ( 1 ) . 2. ( Despre lemne , pământ etc . ) Cu o crustă groasă și aspră , cu scoarță

 

TECTONIC

TECTÓNIC , - Ă , tectonici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care se referă la tectonică ( 2 ) , care aparține tectonicii , care este legat de mișcările scoarței Pământului . 2. S . f . Ramură a geologiei care studiază structura scoarței terestre și cauzele mișcărilor și deformărilor

 

TOPOGRAFIE

TOPOGRAFÍE s . f . Ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei porțiuni a scoarței Pământului , cu determinarea poziției elementelor scoarței terestre pe suprafețe mici ( considerate plane ) , precum și cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafețelor măsurate , în scopul întocmirii de hărți și

 

ÎNSCORȚOȘA

... ÎNSCORȚOȘÁ , înscorțoșez , vb . I . Refl . și tranz . ( Rar ) A prinde sau a face ca ceva să prindă scoarță

 

ȘANȚ

ȘANȚ , șanțuri , s . n . 1. Săpătură lungă și îngustă făcută pe ambele părți ale unui drum , pentru scurgerea apei ; p . gener . orice săpătură în forma de mai sus , făcută pentru scurgerea apei , pentru îngroparea unei conducte , pentru marcarea hotarului între două suprafețe de pământ etc . 2. Tranșee . 3. Crestătură sau scobitură în formă de șanț ( 1 ) , la diferite organe sau piese de mașini , în scoarța unor arbori , în pielea unor animale

 

   Următoarele >>>