Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DISPOZIȚIE
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 123 pentru DISPOZIȚIE.
DECRÉT , decrete , s . n . Act prin care se stabilesc dispoziții obligatorii sau prin care se reglementează anumite situații individuale , emanat de la organul suprem al puterii de
DISCRÉȚIE s . f . 1. Calitatea de a păstra o taină încredințată . 2. Fig . Calitatea de a nu atrage atenția , de a nu șoca ( prin aspect ) . 3. ( Fam . ; în loc . adv . și expr . ) La discreție = cât poftești , cât vrei , fără nici o restricție , din belșug . A fi ( sau a ajunge , a rămâne , a pune , a lăsa ) la discreția cuiva = a fi ( sau a ajunge etc . ) la bunul plac , la dispoziția cuiva , supus puterii abuzive , capriciilor cuiva . [ Var . : ( înv . ) discrețiúne s .
DISFORÍE s . f . ( Med . ) Tulburare a dispoziției ( 3 ) manifestată printr - o stare ( penibilă ) de tristețe și frică , însoțită uneori de iritabilitate extremă și de
... DISPONÍBIL , - Ă , disponibili , - e , adj . , s . n . 1. Adj . De care se poate dispune , care nu are ( momentan ) o destinație precisă , care stă la dispoziție pentru a fi utilizat . 2. S . n . Bani sau alte bunuri de care o instituție , o întreprindere , o persoană etc . poate dispune , la ...
... DISPOZIȚIONÁL , - Ă , dispoziționali , - e , adj . ( Cu caracter ) de dispoziție
... DISPOZIȚIÚNE s . f . v . dispoziție
DISPOZITÍV , dispozitive , s . n . 1. Ansamblu de piese legate între ele într - un anumit fel ( de obicei imobil ) și care îndeplinește o funcție bine determinată într - un sistem tehnic . 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări ; p . ext . ( concr . ) trupele astfel dispuse pe teren ( împreună cu zona în care se află ) . 3. Parte finală a unei hotărâri judecătorești , în care se arată soluția dată litigiului ( și unele dispoziții
... pentru a face un lucru ; înclinat să . . . gata să . . . Expr . A fi ( bine ) dispus = a ) a avea bună dispoziție , a fi vesel , mulțumit ; b ) a fi ușor amețit de băutură . A fi rău ( sau prost ) dispus = a ...
DOTÁ , dotéz , vb . I . Tranz . 1. A utila o instituție , o întreprindere etc . cu cele necesare desfășurării activității ; a înzestra . 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității . 3. A da dotă unei fete . 4. Fig . A înzestra cu calități intelectuale ,
DRACÓNIC , - Ă , draconici , - ce , adj . ( Despre legi , dispoziții etc . ) Care este foarte aspru , de o severitate