Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONVINGERE

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 46 pentru CONVINGERE.

NAGODĂ

NÁGODĂ , nagode , s . f . ( Reg . ) 1. Ființă sau lucru ciudat , bizar ; minunăție , ciudățenie . 2. ( La pl . ) Păreri , credințe , convingeri

 

NECONVINGĂTOR

... NECONVINGĂTÓR , - OÁRE , neconvingători , - oare , adj . Care nu are putere de convingere

 

NESIGUR

... NESÍGUR , - Ă , nesiguri , - e , adj . 1. Care nu oferă siguranță , pe care nu se poate conta ; incert , îndoielnic . 2. ( Despre oameni ) Care este lipsit de convingere , de încredere ( în sine ) , de fermitate ; nehotărât , șovăielnic ; p . ext . timid , stângaci . 3. Care nu se vede , nu se distinge bine , lipsit de claritate ; neclar ...

 

NONCONFORMIST

NONCONFORMÍST , - Ă , nonconformiști , - ste , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care nu acceptă , nu se conformează uzanțelor stabilite , care are convingeri proprii ; persoană care dovedește originalitate ;

 

PERSEVERA

... Intranz . A rămâne ferm și constant la o idee , la un sentiment , la o atitudine ; a stărui cu răbdare și cu convingere

 

PERSEVERENȚĂ

PERSEVERÉNȚĂ , perseverențe , s . f . Acțiunea de a persevera ; însușirea de a fi perseverent ; stăruință , statornicie în muncă , în convingeri , în atitudini etc . ; tenacitate . [ Var . : ( înv . ) perseverínță s .

 

PRINCIPIU

... primordial , cauză primară sau punct de plecare a ceva ; spec . element primordial considerat în trecut drept origine a lumii fizice . 3. Convingere

 

PROCLAMA

... 3. A crea , a institui , a stabili , a introduce . 4. A susține ceva deschis , cu convingere

 

PROFESA

... meserie , o profesiune . 2. Tranz . A manifesta , a mărturisi , a susține public o concepție , o atitudine , o părere , o convingere

 

PROFESIUNE

PROFESIÚNE , profesiuni , s . f . 1. Ocupație , îndeletnicire cu caracter permanent , pe care o exercită cineva în baza unei calificări corespunzătoare ; complex de cunoștințe teoretice și de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva ; meserie . 2. ( În sintagma ) Profesiune de credință = declarație publică pe care o face cineva cu privire la principiile sau la convingerile sale . [ Pr . : - si - u - . - Var . : profésie s .

 

PSIHANALIZĂ

PSIHANALÍZĂ s . f . 1. Ansamblul concepțiilor lui Freud privind viața psihică conștientă și inconștientă , după care tendințele sau dorințele profunde ale individului vin în conflict cu convingerile sale morale și sunt alungate în subconștient , de unde tind să reapară sub o formă travestită . 2. Metodă de analiză psihologică și de tratament al bolilor neuropsihice , care își propune , prin diverse probe ( asociații de cuvinte , relatări de vise , interpretări de figuri confuze etc . ) , să descopere cauzele nevrozelor și psihozelor și să vindece aceste

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>