Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AERONAVĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 42 pentru AERONAVĂ.
... ORNITOPTÉR , ornitoptere , s . n . Aeronavă
PALEOASTRONAÚT , paleoastronauți , s . m . Ființă despre care unele documente străvechi atestă că ar fi călătorit cu vehicule ce aveau atribute tehnice proprii aeronavelor și astronavelor . [ Pr . : - le - o - as - ] - Paleo - +
... PILOTÁJ , pilotaje , s . n . 1. Faptul de a conduce o navă , o aeronavă , o locomotivă în calitate de pilot ^1 ; pilotare ; știința și tehnica acestei conduceri . 2. Încetinire a mersului unui vehicul aerian sau terestru din ...
... 4. Înălțime la care se găsește , la un moment dat , suprafața inferioară norilor față de sol . 5. Altitudine maximă la care se poate urca o aeronavă
PLANÁT , - Ă , planați , - te , adj . Zbor planat ( În sintagma ) = zbor executat pe o pantă în coborâre , cu pierdere uniformă de înălțime , de către aeronave autopropulsate ( cu motorul cu viteză redusă ) sau planoare . - V. plana ^
PLANÓR , planoare , s . n . 1. Aparat de zbor fără motor , la care deplasarea se realizează datorită unor factori meteorologici ( curenți de aer ) sau de relief ( zbor de pantă ) . 2. Osatura generală a unei aeronave , cuprinzând în special organele asupra cărora se exercită forțele
RADIOBALÍZĂ , radiobalize , s . f . Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic , prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate ; radiofar . [ Pr . : - di -
... RADIOITINERÁR , radioitinerare , s . n . Itinerar urmat de o aeronavă
RADIONAVIGÁȚIE s . f . Conducere a navelor ( în special a aeronavelor ) cu mijloace radiotehnice . [ Pr . : - di -
RAZMÓT s . n . Zbor orizontal al unor aeronave foarte aproape de
TANGÁ , pers . 3 tanghează , vb . I. Intranz . ( Despre nave , aeronave ) A fi în