Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUI
Rezultatele 291 - 300 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUI.
MANGÉT , mangeturi , s . n . ( Înv . ) Garnitură la rochie , alcătuită din volane , dantele etc . ; p . restr . volan ( la
MANGRÓVĂ , mangrove , s . f . Formație vegetală tropicală alcătuită din arbori și arbuști , caracteristică țărmurilor maritime mlăștinoase , inundate în timpul
MANIÉRĂ , maniere , s . f . 1. ( La pl . ) Mod de a se comporta sau de a se prezenta în societate ; comportare , ținută . 2. Fel , chip , mod , procedeu ; modalitate . 3. Ansamblu de mijloace de expresie și de procedee care alcătuiesc stilul particular al unui
MARABÚ s . m . I. 1. Pasăre exotică asemănătoare cu barza , cu pene albe strălucitoare ( Leptoptilus crumeniferus ) ; p . restr . pana sau penele acestei păsări , folosite ca podoabă ; p . ext . podoabă formată din diferite pene ( sau din fulgi ) de pasăre ( viu colorate ) , înșirate pe ață . 2. Fir de mătase pentru bătătură , alcătuit din mai multe fire sucite la un loc , care , prin prelucrare , au căpătat aspect de fulgi . II. 1. Membru al unui ordin religios musulman medieval din nordul Africii , care ducea viață de ascet și era venerat ca sfânt . 2. Moschee mică în care slujea un marabu ( II 1 ) . [ Var . : marabút s .
MÁSĂ^2 , mese , s . f . 1. Mobilă formată dintr - o placă dreptunghiulară , pătrată sau rotundă , sprijinită pe unul sau mai multe picioare și pe care se mănâncă , se scrie etc . 2. Ceea ce se mănâncă ; mâncare , bucate ; p . ext . prânz , cină ; ospăț , banchet . 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamană cu o masă ^2 ( 1 ) și se folosesc în diverse scopuri practice . 4. Compus : ( Bot . ) masa - raiului = plantă erbacee cu flori roz - purpurii ( Sedum carpaticum ) . MÁSĂ^1 , mase , s . f . 1. Mulțime compactă de oameni , considerată ca o unitate ; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune ; cercuri largi ale populației . 2. Îngrămădire de elemente ( de aceeași natură ori diferite ) care alcătuiesc împreună un singur corp ; ( totalitatea unui ) corp format printr - o asemenea îngrămădire de elemente . 3. ( Fiz . ) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică ( în raport cu volumul ) . 4. ( Jur . ) Totalitate a creditelor sau datoriilor unui falit ; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi
MASTÍC , masticuri , s . n . 1. Material fluid sau vâscos alcătuit dintr - un amestec de substanțe minerale sau vegetale , care are proprietatea de a se întări în contact cu aerul și care servește la lipit , chituit , nivelat etc . 2. Suc rășinos aromatic extras din trunchiul și din ramurile unui arbust asiatic ( Pistacia lentiscus ) , care servește la fabricarea masticii , la prepararea unor lacuri , ca fixator pentru parfumuri
MATISÍ , matisesc , vb . IV . Tranz . ( Mar . ) A îmbina capetele a două parâme sau a două cabluri , prin împletirea șuvițelor din care sunt
MATISÍRE , matisiri , s . f . Împreunare a două capete de frânghie sau a două cabluri prin împletirea șuvițelor din care sunt
MATRÍȚĂ , matrițe , s . f . Unealtă cu o cavitate interioară , alcătuită din unul sau mai multe elemente , folosită la fasonarea , prin deformare plastică sub presiune , a unor
MECANÍSM , mecanisme , s . n . 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele , astfel încât unele elemente mobile , transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse , pot antrena mișcarea acestora . 2. Mod de funcționare a unui mecanism ( 1 ) . 3. Mod în care se desfășoară un fenomen , o reacție etc . 4. P . anal . Sistem , mod de organizare politică , economică , socială
MÉDIU^2 , - IE , medii , adj . , s . f . 1. Adj . Care se află în mijloc ; de mijloc , mijlociu . 2. Adj . Care reprezintă o medie ( 3 ) . 3. S . f . Valoare mijlocie a mai multor mărimi . MÉDIU^1 , medii , s . n . 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile . 2. Societatea , lumea în mijlocul căreia trăiește cineva : ambianță . 3. Substanță solidă , lichidă sau gazoasă , câmp electromagnetic sau gravitațional etc . în care se desfășoară fenomenele fizice . 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză , de transă și despre care , în practicile oculte , se crede că poate comunica cu spiritele și poate servi ca intermediar între ele și cei