Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEG
Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 563 pentru LEG.
... atrage , a ademeni ( prin însușiri , aspect , manifestări etc . ) . 2. ( În basme și în superstiții ) A face cuiva vrăji , a lega
FÍDER , fidere , s . n . Linie electrică fără derivație , care leagă direct o centrală electrică cu posturile de transformare sau posturile principale de transformare cu cele secundare sau de distribuție . [ Scris și :
FIER , fiare , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Element chimic , metal greu , de culoare cenușie , maleabil , ductil , cu proprietăți feromagnetice , care , aliat cu carbonul sau cu alte elemente , se folosește pe scară largă în industrie ; ( impr . ) oțel ( moale ) . 2. Numele mai multor unelte , instrumente etc . sau părți ale lor făcute din oțel ori din fontă ; a ) ( adesea determinat prin " de călcat " ) unealtă întrebuințată la călcatul rufelor sau al hainelor ; b ) ( adesea determinat prin " de frizat " ) instrument de forma unui clește care servește la ondulatul părului ; c ) ( adesea determinat prin " de plug " ) fiecare dintre cuțitele plugului ; d ) clește cu care se iau cărbunii din foc ; e ) ( adesea determinat prin " roșu " ) unealtă , vergea sau bucată de fier înroșită la foc , cu care se ard unele răni sau se înseamnă vitele cu marca proprietarului ; f ) lamă sau ascuțiș de armă tăioasă ; p . ext . sabie . 3. ( La pl . ) Lanțuri , cătușe cu care sunt legați prizonierii ,
FORBÁN , forbani , s . m . ( Rar ) Pirat , corsar ; om care nu respectă nici o
FORMÚLĂ , formule , s . f . 1. Enunț precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operații ; expresie precisă , generala și invariabilă a unei idei , a unei relații , a unei legi etc . ( care se poate aplica mai multor cazuri particulare ) . 2. Relație alcătuită din litere , cifre și semne matematice , constituind o identitate în care unul dintre membri este considerat ca expresie a celuilalt sau ca regulă de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt . 3. Expresie în simboluri chimice care reprezintă compoziția calitativă și cantitativă a moleculei unei substanțe . 4. Parolă . 5. Mijloc ,
FORMULARÍSTIC , - Ă , formularistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Cu formular ( 1 ) ; de formular ( 1 ) . 2. Activitate legată de realizarea și folosirea formularelor . - Formular + suf . -
FRUNTÁR , fruntare , s . n . 1. Grindă principală care mărginește prispa în partea de sus și pe care se sprijină grinzile secundare ale casei . 2. Curea care leagă cele două părți laterale ale căpețelei și care trece peste fruntea
FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din
GÂRLĂ , gârle , s . f . 1. Apă curgătoare ( mai mică ) ; braț al unei ape curgătoare . 2. Depresiune alungită ( și sinuoasă ) aflată în lunca unei ape curgătoare și care , acoperită de apă , leagă de obicei un râu de lacurile sau de bălțile din jurul
GHIDRÓPĂ , ghidrope , s . f . Frânghie legată de nacela unui balon și lăsată să se târască pe sol pentru a menține balonul la o anumită înălțime
GHIU , ghiuri , s . n . Bară de lemn sau de metal , fixată cu un capăt de partea inferioară a arborelui ( 4 ) din pupa ^1 unei nave cu pânze , de care se leagă marginea de jos a