|
|
||
Vezi și:FERMECARE,
ÎNCÂNTA,
FĂRMĂCA,
FACE,
FERMECĂTOR,
FURA,
NĂLUCI,
OBROCI,
RĂPI,
SOLOMONI
... Mai multe din DEX...
FERMECA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însușiri, aspect, manifestări etc.). 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji. [Var.: (pop.) fărmăcá vb. I] - Din farmec.Sursa : DEX '98 FERMECÁ vb. 1. v. vrăji. 2. v. încânta.Sursa : sinonime fermecá vb., ind. prez. 1 sg. fármec, 2 sg. fármeci, 3 sg. și pl. fármecă, 1 pl. fermecăm; conj. prez. 3 sg. și pl. fármeceSursa : ortografic A FERMECÁ fármec tranz. 1) A face să fie cuprins de farmec; a delecta; a desfăta; a încânta; a vrăji; a fascina. 2) (în basme și în superstiții) A supune unor farmece; a lega prin vrăji; a vrăji. /<lat. pharmacareSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FERMECARezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru FERMECA. Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei ... va avea ca ideal o femeie voinică, harnică, muncitoare, gospodină. Alt exemplu: Zola, ale cărui romane, în mare parte, sunt cantaridă tipărită, va plăcea, va fermeca pe burghezi, cari din pricina trândăviei și a bogăției, făcând abuzuri sexuale, sunt storși, dar care totuși voiesc cu orice preț să mai ... ... deget când îl scoți Și cruce faci cu dânsul, te-ascultă câmpii toți Și văi și cai și oameni te-ascultă; în trei rânduri Poți fermeca prin dânsul tot ceea ce-ți stă-n gânduri! Voinicul pune-n deget inelul și pe loc Încalecă; se duce, ca flacără de foc, Trei ... tem să nu te-nșele copilele din țara Lui Cetină, căci ele ard greu, cum arde para, Și-un singur al lor zâmbet te poate fermeca! Un farmec pentru farmec din suflet eu ți-aș da, Dar n-am acum! Păstrează-mi inelul și năframa, Și cugetă, nu cumva, voind să ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... întrun chip vechi grecesc. Toată clădirea era împodobită pe din afară c-un rând de luminițe electrice, și seara, când se aprindeau aceste luminițe, te fermeca frumusețea. Tot așa și celelalte pavilioane. Expoziția a avut o mulțime de despărțituri, dintre care cele mai însemnate după bogăția lucrurilor, ce se ... Dimitrie Anghel - Fata din dafin ... au fermecat cu prisos auzul. Mirezmele toate, pe care trupurile florilor le exală, m-au făcut să știu ce-i îmbătarea și să-mi pot fermeca singur, oriunde aș fi, întunericul. Și ca dafinul acela bătrîn ce-și păstra comoara lui, arborul acela sădit în decorul minunat al grădinei noastre, așa ... Dimitrie Bolintineanu - La băile Cleopatrei ... o poate-ntineri. Iar tu, o, vană umbră! odată abătută, Nu vei mai înflori! Dar unde-i frumusețea a cărei dulce rază Atâta fermeca, Cât August niciodată n-a vrut ca să mă vază, De frică să nu pice în fermecarea sa! Și unde-mi e puterea ... ... Orfeos, mărit zeu de armonie, Pe-alăută-ncântătoare țărmul tracic răsuna Și în Ă©stazul simțirei fiare, codrii și părâie Prin virtutea melodiei îmblânzindu-i fermeca, Nu sunase până astăzi în a Istrului câmpie Mai puternic viers de-acela ce produce lira ta, De-unde nevăzutul Demon un râu ... Vasile Alecsandri - Cucul și turturica ... Pentru maica ta, Că-i bănuitoare Și fermecătoare [2] Ea mi-a bănui De te-oi prea iubi Și m-a fermeca De te-oi dezmierda. CUCUL Dragă turturică, Pasăre dălbică, Nu-mi fi dușmănică, Vara că ne-ndeamnă, Și frunza ne cheamă Să ne drăgostim Și ... Cincinat Pavelescu - Două epigrame ... În glasul, în cuvintele, în mișcările și în întreaga lui înfățișare purta practica unui provincialism sincer și a unei candori sufletești ce mă fermeca. Mai cu seamă felul lui de a se îmbrăca era nostim. Vestele lui n-am să le uit niciodată. Deschise până la pântec ... Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite ... ochii sângeroși Și vitejii feți-frumoși! Dar din toți nuntașii cine Răspândea mai vii lumine? Dulce-a craiului mireasă, Tânăra împărăteasă, Care ochii fermeca De zâmbea sau de juca. Blândul zâmbet al copilei Lumina ca faptul zilei, Ș-al ei joc părea un zbor Chiar de flutur sprinteior. Fost ... Vasile Alecsandri - Iașii în 1844 Vasile Alecsandri - Iaşii în 1844 Iașii în 1844 de Vasile Alecsandri Dlui M. Kogălniceanu Dorești ca să-ți trimit o descriere a Iașilor. Iată dar că, pentru mulțumirea ta, mă hotărăsc a-mi scutura lenea și a încăleca pe condei spre a întreprinde o primblare pitorească prin ulițele capitalei Moldovei. Te înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obișnuiește mai în toate voiajurile. Nu, eu nu înțeleg călătoriile ca cei mai mulți, adică: de a se face robul unui plan și, în urmare, de a alerga țintă pe linie dreaptă până la țelul propus, fără a se abate din cale și făr[...]ndrăzni de a ieși din rolul de mașină drumeață. Numesc voiaj acela singur care, liber de orice înrâurire străină, urmează numai capriciilor vremelnice ale închipuirii și care ia ființă fără pregătire, precum și fără scop hotărât. Adevăratul călător e acela care, când pornește la un drum, își propune să meargă unde l-a duce fantezia lui, astăzi spre răsărit, mâine spre apus, ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FERMECARezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru FERMECA. ... FERMECÁRE , fermecări , s . f . Faptul de a fermeca . - V. fermeca ... ÎNCÂNTÁ , înc ? nt , vb . I . 1. Tranz . A produce o stare de bucurie , de mulțumire , de entuziasm , de satisfacție ; a fermeca , a fascina , a vrăji . 2. Tranz . și refl . A ( se ) amăgi , a ( se ) înșela , a ( se ... ... FĂRMĂCÁ vb . I v . fermeca ... etc . ) A prevesti , a cobi . Porcul face a ploaie . 4. ( Pop . ; în superstiții ) A vrăji , a fermeca ; a descânta . I - a făcut de boală . II. 1. A valora , a prețui ; a costa ... ... 1. Care place , farmecă , încântă ; încântător , desfătător . 2. ( În basme și în superstiții ; adesea substantivat ) Care face farmece , care vrăjește . [ Var . : ( pop . ) fărmăcătór , - oáre adj . ] - Fermeca ... nici un drept de la cineva , păgubindu - l ; a hoți , a jefui , a prăda . 2. Fig . A fermeca ... se înfățișa , a apărea , a se ivi , vag sau fugitiv , vederii . 3. Tranz . ( Rar ) A uimi , a fermeca ... OBROCÍ , obrocesc , vb . IV . Tranz . ( În basme ) A face cuiva vrăji ; a fermeca ... prin abuz ) ceva , a se face stăpân pe un bun material care aparține altuia ; a jefui . 3. Fig . A fermeca ... SOLOMONÍ , solomonésc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A vrăji , a fermeca Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||