Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUCRU
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 915 pentru LUCRU.
... etc . ; a avea comanda unei unități armate sau a unei subdiviziuni a armatei . 2. A da în lucru ( un obiect , o lucrare etc . ) la un meșteșugar . 3. A solicita , a cere de mâncare , de băut într - un local de ...
... COMBÍNĂ , combine , s . f . Mașină de lucru
COMBINÁ , combín , vb . I . 1. Tranz . A îmbina , a împreuna , a potrivi lucruri diferite . 2. Tranz . și refl . A ( se ) uni ( atomi , molecule sau radicali ai unor substanțe ) printr - o reacție chimică , dând naștere unei substanțe
COMBINEZÓN , combinezoane , s . n . 1. Obiect de lenjerie pentru femei , confecționat din pânză , mătase , nailon etc . , care acoperă corpul , sub rochie , de la umeri până deasupra genunchilor ; furou . 2. Îmbrăcăminte de protecție împotriva murdăririi în timpul lucrului , mai ales pentru muncitorii care execută lucrări de
COMPARÁȚIE , comparații , s . f . 1. Examinare a două sau a mai multor lucruri , ființe sau fenomene , făcută cu scopul de a se stabili asemănările și deosebirile dintre ele . 2. Figură de stil care constă în alăturarea a două obiecte , persoane , acțiuni etc . pe baza unor însușiri comune . [ Var . : ( înv . ) comparațiúne s .
... COMPETÉNȚĂ , competențe , s . f . Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru , pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție ; capacitate a unei autorități , a unui funcționar etc . de a ...
... COMPETÉNT , - Ă , competenți , - te , adj . 1. Care este bine informat într - un anumit domeniu ; care este capabil , care este în măsură să judece un anumit lucru
COMPLÉX , - Ă , complecși , - xe , adj . , s . n . 1. Adj . Format din mai multe părți ; care îmbrățișează , care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite . 2. S . n . Întreg , unitate formată din mai multe părți , din mai multe elemente ; sistem care întrunește în sine mai multe laturi , care îmbrățișează mai multe domenii ; combinare , asociere într - un tot a mai multor fenomene , stări de lucruri etc . 3. S . n . Ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale , care determină comportarea ulterioară a
... COMPLICÁȚIE , complicații , s . f . Faptul de a ( se ) complica ; stare complicată , greu de descurcat ; încurcătură , lucru
COMUNITÁTE , comunități , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau ființe ; posesiune în comun . 2. Grup de oameni cu interese , credințe sau norme de viață comune ; totalitatea locuitorilor unei localități , ai unei țări etc . - Comun + suf . - itate ( după fr . communauté ) . Cf . lat . %communitas% , - %atis% , it . %
CONȘTIÍNȚĂ , conștiințe , ( rar ) s . f . 1. ( Fil . ) Sentiment , intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență ; p . ext . cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său . 2. Faptul de a - și da seama ; înțelegere . 3. ( În opoziție cu existența , materia ) Gândire , spirit . 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită . 5. ( În sintagma ) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă , filozofică etc . [ Pr . : - ști -