Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUZICAL
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 426 pentru MUZICAL.
LIBRÉT , librete , s . n . 1. Textul unei opere muzicale , al unei operete sau al unui oratoriu . 2. Carnet eliberat de casele de economii persoanelor care își depun aici economiile și pe baza căruia depunătorii își pot retrage ( cu dobânda legală ) banii depuși . [ Pl . și :
LIED , lieduri , s . n . Compoziție muzicală ( vocală ) cu caracter liric , făcută pe textul unei poezii scurte . [ Pr . :
... LÍRĂ^2 , lire , s . f . Numele mai multor unități monetare principale întrebuințate în diferite țări și epoci . LÍRĂ^1 , lire , s . f . 1. Instrument muzical rudimentar , format dintr - o cutie de rezonanță , două brațe în formă de coarne și mai multe coarde , folosit , în antichitate , mai ales la acompaniere , când ...
LITERATÚRĂ , literaturi , s . f . 1. Artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba ; beletristică . 2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci , ale unei țări , ale unui grup social etc . 3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu ( al cunoașterii ) Literatură muzicală . 4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă , la un anumit subiect ;
... LUTH , luthuri , s . n . Vechi instrument muzical
LUTIÉR , lutieri , s . m . Meșteșugar specializat în construirea și repararea instrumentelor muzicale cu coarde . [ Pr . : - ti -
MĂSCĂRÍCI , măscărici , s . m . 1. Actor de comedie în teatrul popular ( de circ , de bâlci etc . ) care execută și numere de acrobație , muzicale , de dresură etc . ; saltimbanc , paiață , clovn . 2. ( În evul mediu ) Persoană angajată la curțile regale sau senioriale pentru a amuza asistența ; bufon . - Măscări + suf . -
MĂSÚRĂ , măsuri , s . f . I. 1. Valoare a unei mărimi , determinată prin raportarea la o unitate dată ; măsurare , determinare . 2. Unitate convențională pentru măsurarea dimensiunilor , cantităților , volumelor etc . ; vas , aparat etc . care reprezintă această unitate convențională . Instrument ( sau aparat ) de măsură = instrument ( sau aparat ) cu care se măsoară . 3. Cantitate determinată , întindere limitată . 4. Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor muzicale și care se notează printr - o fracție plasată la începutul primului portativ . 5. Unitate metrică compusă dintr - un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau ( în metrica antică ) dintr - un anumit număr de silabe lungi și scurte , care determină ritmul unui vers . 6. ( Fil . ) Categorie a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate , cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui . II. Fig . 1. ( Mai ales la pl . ) Dispoziție , procedeu , mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit scop ; hotărâre , prevedere . 2. Capacitate ; valoare , putere , grad . 3. Limită , punct extrem până la care se poate concepe , admite sau până la care este posibil ceva ; moderație , cumpătare ,
MADRIGÁL , madrigale , s . n . 1. Poezie lirică scurtă care exprimă sentimente delicate sau complimente ( la adresa unei femei ) . 2. Scurtă compoziție muzicală vocală cu caracter liric , caracteristică pentru sec . XVI . [ Pl . și :
... MANDOLÍNĂ , mandoline , s . f . Instrument muzical alcătuit dintr - o cutie de rezonanță boltită și din patru coarde metalice duble , care se pun în vibrație prin atingere cu o pană ( de celuloid ...
... MANICÓRD , manicorduri , s . n . Instrument muzical