Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAUZĂ

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 345 pentru CAUZĂ.

NOIMĂ

NÓIMĂ , noime , s . f . 1. Înțeles , sens , conținut ( al unui cuvânt sau enunț ) ; rost . 2. ( Pop . ) Menire , țel , scop ; motiv , cauză . 3. ( Rar ) Simbol ,

 

NOU

... succesiune ) la ceva ( de același fel ) ce exista de mai înainte , care este încă unul pe lângă cel existent . II. Lipsit de experiență , neexperimentat ( din cauza

 

NUMAI

NÚMAI adv . 1. ( Indică restricția sau exclusivitatea ) Nu mai mult de ( cât ) . . . , nu altceva sau altcineva decât . . . , nimeni sau nimic în afară de . . . , nu altfel decât . . . , nu altă dată sau în altă împrejurare decât . . . , nu în alt loc decât . . . , nu în alt scop sau din altă cauză decât . . . ; doar ; exclusiv . 2. ( Indică modul ) Pe punctul de a . . . , gata - gata să . . . ; chiar , tocmai . 3. ( Înv . și pop . ; indică timpul ) Brusc , pe neașteptate ; imediat , numaidecât . 4. ( Adversativ ; adesea cu valoare de conjuncție ) Însă , dar ; totuși ; ( după construcții negative )

 

OȚĂRÎ

... mânia , a se înfuria ; a se răsti la cineva . 2. A face grimase , a se strâmba ( din cauza

 

OȚĂREALĂ

OȚĂREÁLĂ , otăreli , s . f . 1. ( Rar ) Supărare mare , mânie , furie ; oțărâre . 2. Grimasă , neplăcere , dezgust exprimat printr - o strâmbătură ( cauzată de o băutură sau de o mâncare cu gust neplăcut ) . - Oțărî + suf . -

 

OBRINTEALĂ

... OBRINTEÁLĂ , obrinteli , s . f . ( Pop . ) Inflamație , umflătură a unei răni ( din cauza

 

OBRINTI

... Refl . și intranz . ( Pop . ; despre răni , bube sau , p . ext . , despre părți ale corpului ) A se inflama , a se umfla ( din cauza

 

OCAZIONA

... OCAZIONÁ , ocazionez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A pricinui , a prilejui , a cauza

 

OCAZIONALISM

OCAZIONALÍSM s . n . Doctrină teologică care consideră că singura cauză reală a modificărilor corporale și sufletești este voința divinității . [ Pr . : - zi -

 

ONICOMICOZĂ

ONICOMICÓZĂ , onicomicoze , s . f . ( Med . ) Boală a unghiilor cauzată de unele ciuperci

 

ONIRIC

... ONÍRIC , - Ă , onirici , - ce , adj . 1. Privitor la vise , care aparține visului ; care delirează , care aiurează din cauza

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>