Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLAC
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 214 pentru PLAC.
ULIȚÁRNIC , - Ă , ulițarnici , - ce , adj . , s . m . și f . ( Reg . ) ( Persoană ) care bate ulițele , căreia îi place să - și piardă vremea umblând fără rost ( pe uliță ) . - Uliță + suf . -
UMBLĂRÉȚ , - EÁȚĂ , umblăreți , - e , adj . ( Fam . , depr . sau ir . ; despre oameni ) Căruia îi place să umble mult , să se plimbe ( fără rost ) , să hoinărească . - Umbla + suf . -
UNISONÁNȚĂ , unisonanțe , s . f . Îmbinare armonioasă a mai multor sunete , care impresionează plăcut urechea ; acord ,
VĂCĂLÍE , văcălii , s . f . 1. Marginea de lemn sau de tinichea a sitei , a ciurului și a baniței . 2. Numele mai multor specii de ciuperci necomestibile , cu consistență lemnoasă , care cresc pe trunchiul arborilor : a ) văcălie de brad = ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă - roșcată ( Fomes pinicola ) ; b ) văcălie de fag = ciupercă de forma unei etajere , de culoare brună - negricioasă ( Ganoderma applanatum ) ; c ) văcălie de mesteacăn = ciupercă în formă de copită , cenușie - roșcată , acoperită cu o pieliță subțire și netedă ( Placodes betulinus ) ; d ) văcălie de salcie = ciupercă cu pălăria bombată , albă , apoi brună , cu miros plăcut de anason ( Trametes suaveolens ) . - Veacă ( reg . " văcălie " < sl . ) + suf . -
VĂITĂTÓR , - OÁRE , văitători , - oare , adj . ( Rar . ) Care se vaită , care se tânguiește ; căruia îi place să se vaite cu orice prilej ; văităreț . [ Var . : văietătór , - oare adj . ] - Văita + suf . -
VÉSEL , - Ă , veseli , - e , adj . 1. ( Despre ființe ) Cu voie bună , bine dispus ; voios . 2. Care produce veselie , înveselește ; desfătător , plăcut . 3. Care se face cu voioșie , cu
VIȚELÁR , vițelari , s . m . 1. Persoană care supraveghează și îngrijește vițeii . 2. Plantă erbacee din familia gramineelor , cu miros plăcut , cu frunze lungi , cu florile grupate în spic ; părangină ( Anthoxanthum odoratum ) . - Vițel + suf . -
VINÁRIȚĂ , vinarițe , s . f . Plantă erbacee cu frunze verticilate , cu flori mici , albe , plăcut mirositoare , folosită la parfumarea rufelor sau la aromatizarea unor băuturi ( Asperula odorata ) . - Vin + suf . -
VORBĂRÉȚ , - EÁȚĂ , vorbăreți , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Căruia îi place să vorbească mult ; guraliv , limbut ,
... pretinde a cere ; a aștepta ceva de la cineva . 3. A dori , a pofti ; a - i plăcea ceva sau cineva . 4. A consimți , a primi , a se învoi , a fi de acord . 5. ( Mai ...
ZÁHĂR s . n . 1. Specie de zaharoză de culoare albă cristalizată , ușor solubilă în apă , cu gust dulce și plăcut , obținută mai ales din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr și constituind unul dintre produsele alimentare de bază . 2. Nume dat excesului de glucoză din sânge ; ( și în sintagma boală de zahăr ) boală cauzată de acest exces ; diabet zaharat . [ Var . : ( reg . ) zahár s .