Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPERSTIȚIE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 55 pentru SUPERSTIȚIE.
FÁRMEC , farmece , s . n . 1. ( În basme și în superstiții ) Acțiunea de a vrăji și rezultatul ei ; transformare miraculoasă a lucrurilor ( în urma unor vrăji ) ; mijloace magice întrebuințate pentru o asemenea transformare ; vrajă , vrăjitorie . 2. Ansamblu de calități ( frumusețe , grație etc . ) care încântă , atrage pe cineva . Farmecul
FERMECĂTÓR , - OÁRE , fermecători , - oare , adj . 1. Care place , farmecă , încântă ; încântător , desfătător . 2. ( În basme și în superstiții ; adesea substantivat ) Care face farmece , care vrăjește . [ Var . : ( pop . ) fărmăcătór , - oáre adj . ] - Fermeca + suf . -
FERMECÁ , fármec , vb . I . Tranz . 1. A încânta , a desfăta ; a atrage , a ademeni ( prin însușiri , aspect , manifestări etc . ) . 2. ( În basme și în superstiții ) A face cuiva vrăji , a lega , a transforma etc . pe cineva prin vrăji . [ Var . : ( pop . ) fărmăcá vb .
FERMECÁT , - Ă , fermecați , - te , adj . 1. Plin de încântare , cuprins de admirație . 2. ( În basme și în superstiții ) Aflat sub puterea unei vrăji ; vrăjit . [ Var . : ( pop . ) fărmăcát , - ă
FI , sunt , vb . IV . Intranz . A. ( Verb predicativ ) 1. A exista , a avea ființă . A fi sau a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A trăi , a viețui , a o duce ; ( despre lucruri , situații , acțiuni etc . ) a dura , a dăinui , a ține . Vechi obiceiuri care sunt și astăzi . 4. A se îndeplini , a se întâmpla , a se petrece , a avea loc . Mi - a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu dativul ; împreună cu un nume predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e ...
GHICÍ , ghicesc , vb . IV . Tranz . 1. A descoperi , a afla , a înțelege ceva ( mai mult intuitiv sau prin deducție ) ; a intui , a prevedea , a întrezări . 2. ( în superstiții ) A prezice cuiva viitorul . [ Var . : ( reg . ) gâcí vb . IV ] - Et .
LEGÁ^2 , leghez , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A lăsa ceva prin legat ^2 , prin testament ; a testa ^1 . LEGÁ^1 , leg , vb . I . I. Tranz . 1. A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de sfoară , de ață , de sârmă , de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându - le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă ; a strânge , a împacheta un obiect sau un material într - o învelitoare ( basma , sac , pungă etc . ) și a o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A prinde , a agăța , a atârna un obiect de altul cu ...
MENÍ , menesc , vb . IV . Tranz . 1. A hotărî de mai înainte ; a decide , a dispune ; a destina , a sorti . 2. ( În superstiții ) A aranja bobii , cărțile etc . într - un anumit fel și a descânta pentru
MENÍT , - Ă , meniți , - te , adj . 1. Care are menirea , rostul , misiunea , sarcina ( de a . . . ) ; care are scopul ( să . . . ) ; hotărât , sortit , destinat , ursit , predestinat . 2. ( În credințe și superstiții ) Descântat ; vrăjit ,
MOȘMOÁNĂ^2 , moșmoane , s . f . 1. ( La pl . ; în superstiții ) Vrăji , descântece , farmece ; p . ext . obiecte folosite în astfel de practici . 2. Epitet pentru un om moale , nehotărât , molâu . MOȘMOÁNĂ^1 , moșmoane , s . f . Fructul comestibil al moșmonului , aproape sferic , moale , suculent și cu gust dulce -
MOROÁICĂ , moroaice , s . f . ( În superstiții ) Strigoaică . - Moroi + suf . -