Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ECHILIBRU
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 60 pentru ECHILIBRU.
... CUMPĂNÍ , cumpănesc , vb . IV . 1. Tranz . A cântări ( cu cumpăna ) . 2. Tranz . A pune în stare de echilibru ; a echilibra . 3. Refl . și tranz . A ( se ) clătina , a ( se ) legăna . 4. Tranz . și intranz . Fig . A ...
... CUMPĂNÍRE , cumpăniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) cumpăni și rezultatul ei . 1. Echilibru
... CÚMPĂT , s . n . 1. Echilibru sufletesc , judecată dreaptă , stăpânire de sine ; cumpătare . 2. ( Rar ) încercare grea la care este supus cineva . 3. ( Înv . ; în expr . ) Pe sub cumpăt = pe ascuns ...
... DECOMPENSÁ , decompensez , vb . I . Tranz . și refl . A face să - și modifice sau a - și modifica starea de echilibru
DESCUMPĂNÍ , descumpănesc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva să - și piardă echilibrul sufletesc ; a dezorienta , a dezechilibra ; a zăpăci . - Des ^1 - +
DESCUMPĂNÍT , - Ă , descumpăniți , - te , adj . Care și - a pierdut , și - a zdruncinat echilibrul sufletesc ; dezorientat , dezechilibrat . - V.
DEZAXÁ , dezaxéz , vb . I . 1. Tranz . A deplasa o axă din poziția ei normală . 2. Refl . Fig . ( Despre oameni ) A se abate de la linia normală de conduită ; a - și pierde echilibrul moral ( și
... DEZECHILÍBRU s . n . Lipsă de echilibru
DISPROTEINEMÍE , disproteinemii , s . f . ( Med . ) Dereglare a echilibrului proteinic . [ Pr . : - te -
... ECHILIBRÁ , echilibrez , vb . I . Tranz . și refl . A aduce sau a fi în stare de echilibru
... ECHILIBRÁT , - Ă , echilibrați , - te , adj . 1. Care se află în stare de echilibru