Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN
Rezultatele 1911 - 1920 din aproximativ 8917 pentru UN.
INTRAVILÁN , intravilane , s . n . Zonă care cuprinde suprafața construită a unui oraș sau a unui sat . - Intra ^1 - + vilan ( < lat .
ÍNTRIGĂ , intrigi , s . f . 1. Acțiune ( ascunsă ) care folosește mijloace nepermise pentru realizarea unui scop ; uneltire . 2. Schemă generală de fapte și de acțiuni care reprezintă subiectul unor opere
INTRODÚCERE , introduceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) introduce și rezultatul ei . 1. Băgare , vârâre . 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei , în care se prezintă , în linii generale , intențiile acesteia , elementele sau noțiunile fundamentale necesare înțelegerii ei ; introducție . 3. Lucrare științifică în care se expun noțiunile generale , elementare sau pregătitoare ale unui domeniu de cunoștințe . - V.
... INTUBÁȚIE , intubații , s . f . ( Med . ) Introducere a unei sonde într - un
INVALIDITÁTE , invalidități , s . f . 1. Starea celui invalid ; infirmitate . 2. ( Jur . ) Lipsă de validitate ( a unui act , a unui mandat
INVERSÓR , inversoare , s . n . Aparat sau dispozitiv pentru inversarea sensului mișcării organelor mobile ale unei mașini , ale unui vehicul
... f . Proprietate a unei transformări , a unui proces etc . de a nu se putea produce în natură decât într - un
... ISCHEMÍE , ischemii , s . f . ( Med . ) Întrerupere a circulației sanguine într - un
ISTERÍE , isterii , s . f . Boală nervoasă caracterizată prin apariția unor simptome neurologice foarte variate , nejustificate de existența unor leziuni și declanșate prin șocuri emotive ( accese de râs sau de plâns , convulsii , sufocări etc . ) , sugestie sau autosugestie
ISTÓRIC , - Ă , istorici , - ce , adj . , s . m . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține istoriei , privitor la istorie , istoricesc ; p . ext . care are o importanță deosebită ( în dezvoltarea societății ) . 2. Care se schimbă în cursul timpului . 3. Care corespunde faptelor istoriei , care a existat în realitate , real ^2 . 4. Care studiază problemele sau fenomenele în ordinea cronologică . Metodă istorică . II. 1. S . m . Specialist în domeniul istoriei , autor de opere istorice ; p . restr . istoriograf . 2. S . n . Expunere ( amplă ) a unui fapt , a unui eveniment , etc . , în împrejurările în care s - a produs , în ordinea desfășurării faptelor
ISTORIOGRÁF , istoriografi , s . m . Persoană însărcinată , în trecut , în mod oficial , să scrie istoria unei epoci , a unei domnii etc . ; p . ext . istoric . [ Pr . : - ri -