Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IDEI

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 350 pentru IDEI.

INSINUA

... INSINUÁ , insinuez , vb . I. 1. Tranz . A strecura cu dibăcie o aluzie , o idee

 

INSUFLA

... pentru a îmbunătăți desfășurarea proceselor care se produc în instalația respectivă . 2. . Fig . A provoca cuiva un anumit sentiment , o anumită idee

 

INTRA

INTRÁ^2 , íntru , vb . I . Intranz . I. ( Despre ființe ) 1. A trece din afară înăuntru , a merge dintr - un loc deschis într - unul închis ( sau considerat ca atare ) ; a se introduce , a se băga . 2. Fig . A pătrunde , a se vârî , a ajunge la . . . A intra în amănunte . 3. A participa , a se băga , a se amesteca ; a lua parte la o activitate . 4. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " în " sau " la " ) A îmbrățișa o îndeletnicire ; a se angaja într - o slujbă . 5. A adera , a se înscrie , a fi admis într - o organizație , într - o asociație etc . II. ( Despre lucruri , fenomene , idei etc . ) 1. A pătrunde , a se înfige , a se băga ; a străbate . Acul intră în pânză . Lumina intră pe fereastră . 2. Fig . A - și face loc , a se strecura ; a ajunge în . . . 3. A avea loc ; a încăpea . Cartea intră în servietă . 4. ( ...

 

IPOHONDRIE

... IPOHONDRÍE , ipohondrii , s . f . Stare psihică morbidă , caracterizată prin neliniște continuă , teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii ; idee

 

JONGLERIE

JONGLERÍE , jonglerii , s . f . 1. Îndeletnicirea jonglerului ; arta de a jongla . 2. Fig . Abilitate și promptitudine în folosirea cuvintelor , expunerea

 

LĂMURIT

LĂMURÍT , - Ă , lămuriți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) 1. ( Despre oameni ) Care a înțeles clar ceva ; limpezit ^2 . 2. ( Despre idei , probleme etc . ) Care este ușor de înțeles pentru cineva ; explicit , clar , limpede . 3. ( Despre obiecte ) Care apare vederii cu claritate . - V.

 

LAGĂR

... prizonierii de război sau , în regimurile totalitare , persoanele considerate ostile regimului . 3. ( În trecut ) Totalitatea statelor și a persoanelor care luptau pentru aceeași idee

 

LEGA

LEGÁ^2 , leghez , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A lăsa ceva prin legat ^2 , prin testament ; a testa ^1 . LEGÁ^1 , leg , vb . I . I. Tranz . 1. A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de sfoară , de ață , de sârmă , de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându - le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă ; a strânge , a împacheta un obiect sau un material într - o învelitoare ( basma , sac , pungă etc . ) și a o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A prinde , a agăța , a atârna un obiect de altul cu ...

 

LIBERAL

LIBERÁL , - Ă , liberali , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care aparține liberalismului , privitor la liberalism . 2. ( Înv . ) Iubitor de libertate . 3. Înțelegător ; generos ; care are idei largi , nepreconcepute . II. S . m . Adept , membru al unui partid

 

LIBERALISM

LIBERALÍSM s . n . 1. Doctrină care , opusă socialismului și dirijismului , proclamă principiul nonintervenției statului în economie , în relațiile economice existente între indivizi , grupuri sociale sau națiuni ; promovează ideea libertății economice , a liberului schimb , a liberei concurențe etc . 2. Atitudine de îngăduință excesivă față de greșelile

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>