Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIVERS

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 312 pentru DIVERS.

NUANȚA

NUANȚÁ , nuanțez , vb . I . Tranz . 1. A reproduce , a da nuanțele unei culori , ale unui ton etc . ; a reda ceva în diverse nuanțe . 2. Fig . A pune în evidență ( prin treceri subtile , gradate ) , a reliefa prin mijloace expresive ; a colora , a da expresie . [ Pr . : nu -

 

O

O ^5 adj . nehot . V. un ^2 . O ^4 num . card . V. unu . O ^3 art . nehot . V. un . O ^2 interj . 1. Exclamație ( emfatică ) folosită în invocații și în apostrofe . 2. Exclamație care exprimă diverse stări emotive : mirare , admirație , mulțumire , dorință , mâhnire etc . 3. Exclamație care precedă și întărește o afirmație , o constatare . - Onomatopee . O ^1 s . m . invar . A optsprezecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală cu deschidere ( 4 ) mijlocie , rotunjită ( 2 ) , din seria

 

OȚEL

OȚÉL , oțeluri , ( 2 ) ( 3 ) oțele , s . n . 1. Aliaj de fier cu carbon ( și cu alte elemente ) , întrebuințat pentru rezistența , duritatea , tenacitatea și elasticitatea lui . 2. ( La pl . ) Diverse sorturi de oțel ( 1 ) ; p . ext . obiecte fabricate din acest aliaj . 3. ( Înv . ; la pl . ) Mecanism de declanșare la puștile și pistoalele de tip vechi , alcătuit din cocoș , cremene și

 

OALĂ

OÁLĂ , oale , s . f . 1. Vas de lut ars , de metal , de porțelan etc . , de obicei cu gura largă și cu înălțimea mai mare decât lărgimea , folosit în gospodărie pentru pregătirea , păstrarea etc . bucatelor . 2. Vas de construcție specială , asemănător cu oala ( 1 ) , folosit în diverse operații tehnice , industriale , de laborator etc . 3. ( Reg . ) Țiglă , olan . [ Var . : ( pop . ) ol s .

 

OPERA

OPERÁ , operez , vb . I . 1. Tranz . A întreprinde o acțiune , a realiza , a face , a înfăptui , a efectua . 2. Tranz . A supune pe cineva unei intervenții chirurgicale . 3. Tranz . A înregistra diverse date contabile în registre sau în acte de evidență . 4. Intranz . A întreprinde o acțiune militară în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia . 5. Tranz . ( Arg . ) A comite furturi , spargeri , crime

 

OPERATOR

OPERATÓR , - OÁRE , operatori , - oare s . , adj . 1. S . m . și f . Muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru , a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea . 2. S . m . și f . Persoană care face anumite operații chirurgicale ; chirurg . 3. S . m . ( Mat . ) Funcție între două spații vectoriale , compatibilă cu structura vectorială a spațiilor respective . 4. S . m . ( Fil . ) Conectiv . 5. Adj . ( În sintagma ) Bloc operator = complex în cadrul unei secții de chirurgie care include sala de operații , sala de preanestezie și sălile

 

OPTIC

ÓPTIC , - Ă , optice , - ce s . f . , adj . I. 1. S . f . Ramură a fizicii care se ocupă cu studierea naturii luminii , a emisiei și absorbției ei , cu fenomenele legate de propagarea și de interacțiunea ei cu diverse substanțe etc . 2. Fig . Fel , mod de a vedea și de a interpreta faptele și fenomenele ; concepție , punct de vedere . II. Adj . 1. Care se bazează pe lumină , care ține de fenomenele luminii sau de senzațiile vizuale , privitor la astfel de fenomene și de senzații ; care aparține obiectului de studiu al opticii ( I 1 ) . 2. Care ține de vedere sau de organele de simț ale

 

ORCHESTRĂ

ORCHÉSTRĂ , orchestre , s . f . 1. Colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente . 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților , situată între scenă și sală , sub nivelul parterului . 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice , situat între avanscenă și gradenuri . [ Var . : orhéstră s . f . , ( înv . ) orchéstru s .

 

ORCHESTRAȚIE

ORCHESTRÁȚIE , orchestrații , s . f . Arta de a orchestra ; transcriere , aranjare pentru orchestră a unei bucăți muzicale prin folosirea mijloacelor tehnice de execuție și a timbrului propriu diverselor instrumente muzicale , în vederea realizării unei sonorități

 

ORDIN

ÓRDIN , ordine , s . n . 1. Dispoziție obligatorie , scrisă sau orală , dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai ; poruncă . 2. Decorație superioară medaliei . 3. Categorie sistematică în zoologie și în botanică , superioară familiei și inferioară clasei . 4. Sistem arhitectonic ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli , pentru a forma un ansamblu armonios și regulat . 5. Comunitate monahală întâlnită în diverse religii , care susține o propagandă activă în favoarea religiei respective . 6. Rang , categorie ( după

 

OXIGENA

OXIGENÁ , oxigenez , vb . I . 1. Refl . ( Despre diverse substanțe chimice ) A se combina cu oxigenul . 2. Refl . ( Med . ; despre sânge ) A se încărca cu oxigen prin combinarea acestuia cu hemoglobina din globulele roșii . 3. Tranz . și refl . A ( - și ) decolora părul prin tratare cu apă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>