Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȘEZA
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 409 pentru AȘEZA.
FÍRMĂ , firme , s . f . 1. Inscripție executată pe un zid , pe o placă etc . , așezată la intrarea unui magazin , a unei întreprinderi etc . și pe care este indicată denumirea , destinația , caracterul acestora ; p . ext . placă , panou cuprinzând această inscripție ( adesea însoțită sau încadrată de motive și desene ornamentale , lumini etc . ) . 2. Denumire convențională sub care funcționează o
... FIXÁ , fixez , vb . I . Tranz . 1. A așeza ceva ( rar pe cineva ) într - un loc determinat , astfel încât să nu mai poată fi mișcat , clintit . 2. A stabili un termen , o ...
FOÁRTE adv . 1. ( Ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb ; ajută la formarea superlativului absolut ) Foarte frumos . Foarte bine . 2. ( Pop . ; ca determinativ pe lângă un verb și așezat înaintea lui ) Mult , tare . Prăjiturile foarte îi
FOFÉLNIȚĂ , fofelnițe , s . f . 1. Fiecare dintre cele două stinghii încrucișate ale vârtelniței , pe care sunt așezate cele patru fofeze . 2. Cuțitul meliței . 3. Fig . Gură ( ca organ al vorbirii ) . - Fofează + suf . - elniță . Cf . %
FOTOTIPÍE ( 2 ) , fototipii , s . f . 1. Procedeu prin care se execută reproduceri , apropiate ca aspect de fotografie , cu ajutorul unui clișeu format dintr - un strat subțire de gelatină bicromatică , așezat pe o placă de cupru . 2. Reproducere obținută prin acest
FRÁGĂ , fragi , s . f . Partea comestibilă a fragului ^1 ( considerată în mod greșit drept fruct ) , compusă din receptaculul cărnos și roșu pe suprafața căruia se găsesc presărate fructele . 2. Compus : fragă - tătărească = plantă erbacee cu frunze dințate , cu flori așezate la subsuoara frunzelor și cu fructe roșii ( Blitum virgatum ) . 3. ( Reg . ; uneori determinat prin " de pom " ) Dudă . [ Var . : frag s .
FRAPIÉRĂ , frapiere , s . f . Vas special , de obicei de aluminiu ( așezat pe un suport ) , folosit pentru răcirea cu gheață a băuturilor . [ Pr . : - pi -
FRONTÁL , - Ă , frontali , e , adj . , s . n . 1. Adj . Care ține de regiunea frunții . 2. Adj . Din față , așezat în față . 3. Adj . Referitor la front ( 6 ) . 4. S . n . Os al craniului care formează fruntea și o parte din
FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din
GARNISÁJ s . n . Strat de material așezat pe suprafața unui obiect , a unei construcții etc . pentru a le
GLOCKENSPIEL s . n . Instrument de percuție alcătuit din lame metalice așezate pe un suport , care , lovite cu ciocănele de lemn , scot sunete asemănătoare cu clinchetul de clopoțel ; joc de clopoței . [ Pr . : glócănșpil ] - Cuv .