Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIN EA

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 231 pentru DIN EA.

ECLATOR

... ECLATÓR , eclatoare , s . n . Aparat electric folosit pentru măsurarea tensiunilor înalte , format din

 

EXONERARE

... s . f . ( Rar ) Acțiunea de a exonera și rezultatul ei ; eliberare de răspundere a unei persoane care nu - și execută obligația din

 

EXPLOATARE

... EXPLOATÁRE , exploatări , s . f . Acțiunea de a exploata și rezultatul ei . 1. ( În teoria marxistă ) Însușirea fără echivalent a unei părți din munca producătorilor nemijlociți de către cei ce dispun de mijloace de producție . 2. Exploatație . 3. Totalitatea lucrărilor de punere în valoare a unui ...

 

FIZIC

... al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei , formele mișcării ei și legile generale ale fenomenelor naturii anorganice , precum și transformările reciproce ale acestor ...

 

INDUSTRIALIZARE

... s . f . Acțiunea de a industrializa și rezultatul ei ; proces de transformare a unei țări agrare într - o țară industrială dezvoltată din

 

JALAPĂ

... JALÁPĂ s . f . Rășină extrasă din

 

MAGHIRAN

... MAGHIRÁN , maghirani , s . m . Plantă erbacee din

 

RAFINARE

... RAFINÁRE , rafinări , s . f . Acțiunea de a ( se ) rafina și rezultatul ei ; rafinaj . 1. Proces tehnologic prin care se îndepărtează impuritățile din unele substanțe ( alcool , uleiuri , zahăr etc . ) , în scopul îmbunătățirii calității lor . 2. Tratament al pastei de hârtie executat , de obicei , cu ajutorul rafinoarelor cu piatră ...

 

ELENISM

... ELENÍSM s . n . 1. Perioadă din istoria popoarelor din bazinul Mării Mediterane , cuprinsă între moartea lui Alexandru Macedon și sfârșitul sec . I a . Cr . 2. Termen care denumește cultura Greciei antice și ...

 

VIOREA

... VIORÉA , - ÍCĂ , viorele , s . f . ( Bot . ) 1. Toporaș . 2. Plantă erbacee din familia liliaceelor , din al cărei bulb cresc două - trei frunze lunguiețe și o tulpină care poartă flori albastre , roz sau albe ( Scilla bifolia ) . [ Pr . : vi - o - ] - Vioară ^2 ...

 

ȘIROIRE

... f . 1. Acțiunea de a șiroi ^2 și rezultatul ei . 2. ( Geol . ) Fenomen de eroziune superficială , provocat de firișoarele de apă care provin din

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>