Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPAȚII
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 328 pentru SPAȚII.
... jurul uneia dintre axe , se poate astfel deplasa încât să nu modifice direcția axei sale de rotație . 2. Dispozitiv care asigură stabilitatea și orientarea în spațiu
... GOLÍ , golesc , vb . IV . 1. Tranz . A scoate sau a consuma întregul conținut dintr - un vas , recipient , spațiu
... HABITÁCLU , habitacle ( habitacluri ) , s . n . 1. Locaș special al busolei pe o navă ; suport nemagnetic al busolei marine . 2. Spațiu
... de neorganizare , în care , după cum presupuneau cei vechi , s - ar fi aflat materia înainte de apariția universului cunoscut de om ; ( în unele concepții teogonice ) spațiu nemărginit , cufundat în beznă și umplut de " neguri " , în care s - ar fi găsit , într - un amestec confuz , elementele și materia înainte de organizarea lumii ...
... HEMICÍCLU , hemicicluri , s . n . Spațiu
HOMEOMORFÍSM s . n . 1. ( Mat . ) Funcție care aplică unul pe altul două spații . 2. ( Fiz . ) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși . [ Pr . : - me - o - . - Var . : omeomorfísm s .
... de fum al unei case . 2. Partea de deasupra vetrei țărănești prin care trece fumul în pod sau direct afară ; coș ( la clădiri ) . 3. ( Alpinism ) Spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți . 4. ( Geol . ) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine , care se formează în urma ...
... IEȘÍ , ies , vb . IV . Intranz . 1. A părăsi un loc , o încăpere , un spațiu închis , limitat , plecând afară ; a trece din interior în exterior . 2. A se ivi , a apărea , a se ...
... IMPENETRÁBIL , - Ă , impenetrabili , - e , adj . 1. Care nu lasă să treacă ceva prin el . 2. ( Fiz . ) Care ocupă un asemenea spațiu
... IMPLÓZIE , implozii , s . f . 1. Fenomen opus exploziei , care constă în pătrunderea rapidă a aerului într - un spațiu închis , fără aer , când pereții acestuia sunt distruși . 2. ( Lingv . ) Prima fază a articulării unei consoane oclusive , care constă în închiderea totală a ...
... INCÍNTĂ , incinte , s . f . 1. Spațiu ( mare ) închis în interiorul unei construcții . 2. Suprafață de teren înconjurată din toate părțile de construcții , de amenajări . 3. ( În sintagma ) Incintă acustică = casetă de ...