Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFERIOR
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 260 pentru INFERIOR.
MIJLOCÍU , - ÍE , mijlocii , adj . 1. Care se găsește la mijlocul unei linii , al unei suprafețe , al unui spațiu etc . 2. ( Adesea substantivat ) Care este al doilea dintre mai mulți frați , considerat în raport cu aceștia ; mezin . 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea , calitatea , valoarea etc . ; de mijloc , potrivit , mediu ^2 . 4. ( Sport ; în sintagmele ) Categorie mijlocie ( mare ) ( și substantivat , f . ) = categorie de greutate la box , lupte și haltere , situată între semimijlocie și semigrea . Categorie mijlocie ( mică ) ( și substantivat f . ) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte . - Mijloc + suf . -
MÍNIMUM s . n . , adv . 1. S . n . Punct , limită , fază reprezentând extrema inferioară . 2. S . n . Cea mai mică cantitate , valoare , intensitate ; minim ^1 . 3. Adv . În cantitatea , timpul , spațiul minim ^2 ; cel puțin . . . , pe puțin . . . ;
MIOCÉN , - Ă , mioceni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Epoca inferioară a neogenului , caracterizată prin floră și faună apropiate de cele actuale , în care s - au format contururile actuale ale continentelor și principalele lanțuri de munți . 2. Adj . Care aparține miocenului ( 1 ) , privitor la miocen ; miocenic . [ Pr . : - mi -
MÍRIȘTE , miriști , s . f . Teren agricol pe care au rămas , după recoltare , părțile inferioare ale tulpinilor de cereale păioase sau ale altor plante cultivate ; ( colectiv ) totalitate a tulpinilor retezate , rămase cu rădăcina în pământ după recoltare , pe un teren
MIRIAPÓD , miriapode , s . n . ( La pl . ) Clasă de animale inferioare , cu corpul alcătuit din segmente sau din inele și cu multe perechi de picioare ; ( și la sg . ) animal care face parte din această clasă . [ Pr . : - ri -
MITROPOLÍE , mitropolii , s . f . 1. Instituție administrativă a Bisericii ortodoxe , superioară episcopiei și inferioară patriarhiei , având în frunte un mitropolit . 2. Biserica și clădirile anexe care constituie sediul unei mitropolii ( 1 ) . 3. Funcție de
... MITROPOLÍT , mitropoliți , s . m . Rang în ierarhia Bisericii ortodoxe , inferior
MIXOMICÉTE s . f . pl . Încrengătură de plante inferioare , constituind mase gelatinoase informe , care se întâlnesc pe substanțe organice vegetale în
MÓBILĂ , mobile , s . f . ( Mai ales la pl . ) Obiect ( cu destinație practică precisă ) care servește la amenajarea unei locuințe , a unei instituții etc . și care se sprijină de obicei cu partea inferioară pe
... MONȚIÁN , - Ă , monțieni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Primul etaj al eocenului inferior
... 1. Termen ( folosit în filozofia lui Leibniz ) pentru a desemna cea mai simplă unitate indivizibilă din care ar fi alcătuită lumea . 2. Organism inferior