Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 14091 - 14100 din aproximativ 14398 pentru 2.

VIOICIUNE

... VIOICIÚNE , vioiciuni , s . f . 1. Calitatea de a fi vioi ; sprinteneală , zburdălnicie , agerime în mișcări ; însuflețire , animație . 2. Capacitatea de a înțelege cu ușurință ceva , de a reacționa spontan la ceva ; istețime ; spontaneitate . [ Pr . : - vi - o - i - ] - Vioi + suf ...

 

VIOLACEU

... VIOLACÉU , - CÉE , violacei , - cee , adj . , s . f . 1. Adj . Care bate în violet , care are nuanțe de violet . 2. S . f . ( La pl . ) Familie de plante dicotiledonate , al cărei tip principal este vioreaua ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această familie . [ Pr ...

 

VIOLENȚĂ

... VIOLÉNȚĂ , violențe , s . f . 1. Însușirea , caracterul a ceea ce este violent ( 1 ) ; putere mare , intensitate , tărie . 2. Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte ; vehemență , furie . 3. Faptul de a întrebuința forța brutală ; constrângere , violentare ; siluire ; încălcare a ...

 

VIOLENT

... VIOLÉNT , - Ă , violenți , - te , adj . 1. Care se produce sau acționează cu putere , cu intensitate , cu violență ; intens , puternic , tare . 2. ( Despre ființe ) Care are accese de furie , care se lasă condus de mânie , care se înfurie ușor , care are manifestări nestăpânite ; coleric , furtunos , impulsiv , nestăpânit ...

 

VIOLET

... VIOLÉT , - Ă , violeți , - te , adj . , s . n . , s . f . 1. Adj . De culoarea viorelei . 2

 

VIPERĂ

... veninos , având pe cap o pată de culoare închisă în formă de V și pe spate o dungă lată , neagră , în zigzag ; năpârcă ( Vipera berus ) . 2

 

VIPIE

... VÍPIE , vipii , s . f . ( Reg . ) 1. Căldură mare , arșiță , fierbințeală , zăduf . 2

 

VIRA

... VIRÁ , virez , vb . I . 1. Intranz . ( Despre vehicule ) A schimba direcția de mers ; a coti . 2. Tranz . A trece o sumă de bani de la un cont la altul . 3. Tranz . A trata o copie fotografică cu ...

 

VIRAJ

... VIRÁJ , viraje , s . n . 1. Faptul de a vira , de a ( - și ) schimba direcția de mers ; cotire . 2. ( Chim . ) Schimbare a culorii unei substanțe cu ajutorul unui reactiv ; schimbare a culorii unui pozitiv fotografic . [ Pl . și : virajuri . - Var . : ( rar ...

 

VIRGIN

... VIRGÍN , - Ă , virgini , - e , adj . 1. Care nu a avut niciodată relații sexuale ; cast , neprihănit , feciorelnic . 2

 

VIRGINAL

... VIRGINÁL , - Ă , virginali , - e , adj . 1. De virgină ( 1 ) , de fecioară ; feciorelnic , virgin . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>