Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGE

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 563 pentru LEGE.

BOCCEA

BOCCEÁ , boccele , s . f . 1. Pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într - o pânză , ale cărei capete se leagă cruciș ; boccealâc . 2. ( Înv . și reg . ) Șal mare pe care îl purtau femeile pe

 

BOLARD

BOLÁRD , bolarzi , s . m . Stâlp scurt de metal sau de beton fixat pe chei , de care se leagă parâmele de acostare ale

 

BOTNIȚĂ

BÓTNIȚĂ , botnițe , s . f . Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca , paște sau suge . - Bot + suf . -

 

BRÂNDUȘĂ

BRÂNDÚȘĂ , brândușe , s . f . 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie , care înflorește primăvara timpuriu ( Crocus heuffelianus ) . 2. ( În sintagma ) Brândușă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene - aurii , ocrotită de lege ( Crocus moesiacus ) . 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor , cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii , care înflorește toamna și care este folosită în medicină ( Colchicum autumnale ) ; floarea -

 

BRĂCINAR

BRĂCINÁR , brăcinare , s . n . 1. Șiret , sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele , ițarii etc . ; brâneț . 2. Vergea de oțel care leagă coarnele plugului , pentru a le întări . - Brăcină ( reg . " cingătoare " < lat . ) + suf . -

 

BRAȚ

BRAȚ , brațe , s . n . 1. Segment al membrului superior cuprins între cot și umăr ; partea de la umăr până la încheietura mâinii ; p . ext . membrul superior al corpului omenesc . 2. Cantitate care se poate cuprinde și duce în brațe ( 1 ) . Un braț de fân . 3. Fig . ( În sintagma ) Brațe de muncă = muncitori . 4. Obiect sau parte a unui obiect care seamănă cu brațul ( 1 ) . 5. Parâmă legată la capătul unei vergi și care servește la manevrarea laterală a acesteia . 6. Distanța de la un punct fix la linia de acțiune a unei forțe . 7. Ramificație a cursului principal al unei ape

 

BROȘA

... BROȘÁ , broșez , vb . I . Tranz . 1. A lega împreună colile sau foile unei broșuri , ale unei cărți , ale unui caiet etc . ( punându - le într - o copertă moale ) . 2. A prelucra prin ...

 

BROȘARE

BROȘÁRE , broșări , s . f . Acțiunea de a broșa ; broșat ^1 , legat ^1 . - V.

 

BROȘAT

BROȘÁT^2 , - Ă , broșați , - te , adj . ( Despre broșuri , cărți , caiete etc . ) Cu cojile sau foile așezate și legate împreună ( într - o copertă moale ) . - V. broșa . BROȘÁT^1 s . n . Broșare . - V.

 

BROBOADĂ

BROBOÁDĂ , broboade , s . f . Basma mare și groasă ( de lână ) cu care se leagă femeile la cap sau pe care o poartă pe

 

BUCHET

BUCHÉT , buchete , s . n . 1. Mănunchi de flori aranjate ( și legate ) împreună . 2. Aromă de vin . 3. Mică plantă erbacee cu flori violet - deschis sau albastre - purpurii ( Geranium

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>