Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULTURĂ
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 178 pentru CULTURĂ.
... POLITEHNIZÁRE s . f . Orientarea învățământului ( de cultură
POPULÁR , - Ă , populari , - e , adj . 1. Care aparține poporului , privitor la popor , care provine din popor . 2. Creat de popor ; specific unui popor , caracteristic culturii lui . 3. Care este făcut pentru popor , creat pentru necesitățile poporului ; accesibil tuturor . 4. Care este iubit de popor , care se bucură de simpatia , de considerația opiniei publice ; p . ext . cunoscut de
... POSPĂÍT , - Ă , pospăiți , - te , adj . Acoperit sau învelit cu un strat subțire dintr - o materie ; fig . cu o aparență înșelătoare de cultură
... PRĂȘÍ , prășesc , vb . IV . Tranz . A lucra cu sapa sau cu prășitoarea spațiul de sol dintre rândurile distanțate ale unor plante de cultură
... PRĂȘÍT^2 , - Ă , prășiți , - te , adj . ( Despre terenuri cultivate sau plante de cultură ) Care este săpat și curățat de buruieni , afânat etc . - V. prăși . PRĂȘÍT^1 , prășituri , ( rar ) s . n . Faptul de a prăși ; prașilă , prășitură ...
PRĂSÍ , prăsesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre animale ) A face pui ; a se reproduce , a se înmulți . 2. Tranz . A semăna , a îngriji și a răspândi cultura unei plante ; a îngriji plantele ca să crească și să se
... PREGĂTÍT , - Ă , pregătiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care are pregătirea , cunoștințele necesare pentru a desfășura o activitate ; care are o cultură
PROLETCULTÍSM s . n . Curent cultural ( apărut în Uniunea Sovietică după Revoluția din Octombrie ) ale cărui principii estetice se reduceau la ideea formării unei culturi " pur proletare " și care respingea întreaga moștenire culturală a trecutului . - După rus . proletkul'
PROTOCRONÍSM s . n . Curent de idei preocupat să pună în valoare elementele de prioritate în afirmarea unei idei , a unei teme etc . în istoria culturii ( la nivel universal ) . - Proto - + [ sin ]
... QUATTROCENTÍST , - Ă , quattrocentiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Om de cultură
QUATTROCÉNTO s . n . Denumire dată culturii italiene din sec . XV , cunoscută și sub numele de Renaștere timpurie . [ Pr . : cua - tro - cén - ] - Cuv .