Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRUSC

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 149 pentru BRUSC.

SUGHIȚ

SUGHÍȚ , sughițuri , s . n . Contracție bruscă și convulsivă a diafragmei , însoțită de un zgomot nearticulat , cauzată de trecerea aerului prin

 

SUGRUMA

... cu violență o acțiune , o manifestare ; a reprima , a lichida . 4. Refl . ( Despre ape , drumuri etc . ) A se îngusta ( brusc

 

SURPRINDE

... A băga de seamă , a observa ( pe furiș ) , a sesiza ; a remarca ; a descoperi în mod brusc

 

TIC

TIC ^2 , ticuri , s . n . Mișcare convulsivă , bruscă , spasmodică și repetată , rezultată din contractarea involuntară a unuia sau mai multor mușchi . TIC ^1 interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care imită sunetul ritmic al ceasornicului , bătăile inimii etc . , tic - tac . -

 

TONTOROI

TONTORÓI s . n . A juca ( În expr . ) ( sau a sări ) tontoroiul = a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri , fără ritm ; a țopăi . ( Fam . ; în expr . ) A juca ( pe cineva ) tontoroiul = a obliga ( pe cineva ) să se supună dorințelor , capriciilor cuiva . [ Var . : țonțorói s .

 

TORENT

TORÉNT , torente , s . n . Apă curgătoare ( de munte ) cu debit nestatornic , care apare în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezii și care curge vijelios pe povârnișurile munților sau ale dealurilor , având o mare forță de eroziune ; puhoi , șuvoi . [ Pl . și :

 

TRÂNTI

... Tranz . A arunca ( cu putere ) izbind de ceva , a azvârli un obiect , o povară etc . 2. Refl . A se așeza brusc pe ceva , lăsându - se cu toată greutatea corpului . 3. Tranz . A - și pune la repezeală pe sine un obiect de podoabă sau de ...

 

TRAC

TRAC ^3 , - Ă , traci , - ce , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte dintr - o veche populație indo - europeană din Tracia . 2. Adj . Tracic . TRAC ^2 s . n . Stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane ( mai ales artiștii ) în momentul apariției lor în fața publicului . TRAC ^1 interj . Cuvânt care imită zgomotul produs de lovitura bruscă și scurtă care însoțește descărcarea unei arme , tragerea unei săgeți etc . -

 

TRANC

TRANC interj . Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere sau de o lovitură puternică și bruscă . [ Var . : tránca interj . ] -

 

TRANZIȚIE

TRANZÍȚIE , tranziții , s . f . Trecere ( lentă sau bruscă ) de la o stare la alta , de la o situație , de la o idee la

 

TRUNCAT

... TRUNCÁT , - Ă , truncați , - te , adj . ( Bot . ; despre părți ale plantelor ) Terminat brusc

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>