Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ANUMIT

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 1188 pentru ANUMIT.

NOTĂ

NÓTĂ , note , s . f . 1. Însemnare , înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune ; text scris care conține o scurtă însemnare , un comentariu . 2. ( Mai ales la pl . ) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific , cuprinzând informații suplimentare de amănunt , referințe bibliografice etc . , trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat . 3. Comunicare ( scrisă ) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme , face anumite propuneri , protestează asupra lezării unor interese etc . 4. Socoteală scrisă , document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate , pentru consumații ; document prin care se dispune livrarea unor sume , bunuri , care servește la înregistrarea unor operații contabile etc . 5. Calificativ care reprezintă , printr - o cifră sau o mențiune specială , aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev , a unui student , a unui candidat , notat de către profesor , de către membrii unui juriu etc . 6. Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale , indicând înălțimea și durata lor ; sunet care corespunde acestui semn . 7. Fig . Nuanță , însușire , trăsătură caracteristică , semn distinctiv ;

 

OCHI

... și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele ; b ) varietate de minerale care , șlefuite într - un anumit mod , capătă o luminozitate neobișnuită ; ochi - de - ciclop = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio , permițând însă o vizibilitate bună ; ochiul - boului = a ...

 

OPERAȚIE

... OPERÁȚIE , operații , s . f . 1. Activitate efectuată de unul sau de mai mulți oameni cu o anumită calificare în vederea atingerii unui anumit scop ; acțiune efectuată de un aparat , de o mașină etc . în cadrul unei munci specifice ; p . gener . acțiune , lucrare . 2. Acțiune terapeutică chirurgicală , efectuată asupra ...

 

ORÂNDUIRE

... ORÂNDUÍRE , orânduiri , s . f . Acțiunea de a orândui și rezultatul ei . 1. Așezare , grupare într - o anumită ordine , într - un anumit fel ; aranjare , repartizare , clasare . 2. Învestire . 3. ( Înv . și reg . ) Hotărâre , dispoziție , decizie , ordin . 4. ( Adesea cu determinările " socială " și " social - economică " ) Treaptă a ...

 

ORIENTA

ORIENTÁ , orientez , vb . I . 1. Refl . A ști încotro să se îndrepte pentru a ajunge la destinație , a recunoaște , a stabili direcția , a găsi drumul ; p . ext . a găsi calea cea mai bună de urmat într - o anumită împrejurare , atitudinea , soluția cea mai potrivită , a acționa adecvat . 2. Tranz . A așeza pe cineva sau ceva într - o anumită poziție sau direcție față de punctele

 

PĂPUȘĂ

... care se îmbracă pe mână de către mânuitor . II. 1. Mănunchi de fire , de frunze etc . , legătură ( de obicei de același fel ) făcută într - un anumit mod . 2. Bucată de brânză sau de caș așezată în tipare de o anumită formă . 3. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării știuletelui , înainte ...

 

PASPARTU

... PASPARTÚ , paspartuuri , s . n . 1. Cheie cu care se poate deschide orice broască obișnuită ; șperaclu . 2. Fig . Mijloc de pătrundere într - un anumit

 

PERMANENȚĂ

PERMANÉNȚĂ , permanențe , s . f . 1. Stare , însușire a unui lucru , a unei acțiuni , a unui fenomen care durează fără întrerupere ; ( calitate a ) ceea ce este durabil , permanent ; caracter permanent ; durată lungă a anumitor lucruri , fenomene etc . 2. ( Concr . ) Organ sau serviciu însărcinat la anumite instituții sau întreprinderi cu asigurarea funcționării permanente a unor secții ( de obicei a celor care lucrează cu

 

PERSONAL

PERSONÁL , - Ă , personali , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține unei anumite persoane ( 1 ) , privitor la o anumită persoană , care este specific , caracteristic pentru o persoană ; individual , propriu . 2. ( În sintagmele ) Tren personal ( și substantivat , n . ) = tren de persoane , care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile . ( Gram . ) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane ( 1 ) și care se declină schimbându - și forma după persoană , număr și caz . ( Gram . ) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane ( 3 ) . II. S . n . 1. ( Colectiv ) Totalitatea persoanelor ( 1 ) care lucrează într - o întreprindere , într - o instituție , pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc . 2. Categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituții care îndeplinesc o muncă cu același

 

PLUVIOMETRU

... PLUVIOMÉTRU , pluviometre , s . n . Aparat utilizat pentru determinarea cantității de precipitații atmosferice căzute într - un anumit

 

PREAPLIN

... PREAPLÍN , preaplinuri , s . n . 1. Ceea ce depășește un anumit nivel , ceea ce este prea mult , prea abundent . 2. Dispozitiv de protecție pentru evacuarea automată a lichidului care depășește un anumit

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>