Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VEHICUL

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 206 pentru VEHICUL.

INVERSOR

... INVERSÓR , inversoare , s . n . Aparat sau dispozitiv pentru inversarea sensului mișcării organelor mobile ale unei mașini , ale unui vehicul

 

JUMELĂ

... JUMÉLĂ , jumele , s . f . Piesă de articulație pentru arcurile lamelare de suspensie , prin intermediul căreia arcul se leagă de șasiul unui vehicul

 

LOCOMOTIVĂ

... LOCOMOTÍVĂ , locomotive , s . f . Vehicul

 

LUA

LUÁ , iau , vb . I . Tranz . I. 1. A prinde un obiect în mână spre a - l ține ( și a se servi de el ) sau spre a - l pune în altă parte . 2. A mânca ( pe apucate ) , a înghiți din ceva ; spec . a înghiți o doctorie . 3. A îmbrăca , a pune pe sine o haină etc . II. 1. A scoate ceva din locul în care se afla ; a smulge , a desprinde . 2. A scoate ceva în cantitate limitată . 3. A deposeda pe cineva de un lucru ( fără intenție de a și - l însuși ) . III. 1. A - și însuși ceea ce i se cuvine , a pune stăpânire pe ceva ; p . ext . a primi , a căpăta . 2. A ( - și ) face rost de ceva ; a găsi pe cineva sau ceva . 3. A cumpăra . 4. A încasa o sumă de bani . 5. A - și însuși un lucru străin . 6. A cuceri ; a ...

 

MÂNA

... MÂNÁ , mân , vb . I . Tranz . 1. A dirija mersul unui animal sau , p . ext . al unui vehicul ( cu tracțiune animală ) ; a îmboldi , a stimula , a îndemna la mers . 2. ( Pop . ) A lua , a ...

 

MĂTURĂTOR

... MĂTURĂTÓR , - OÁRE , măturători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu măturatul străzilor . 2. S . f . Vehicul cu tracțiune mecanică , prevăzut cu o mătură mare circulară și cu o perie în formă de sul lung rotitor , cu care se mătură străzile . - Mătura ...

 

MACAZ

MACÁZ , macazuri , s . n . Dispozitiv montat la bifurcarea a două linii de tren sau de tramvai , cu ajutorul căruia vehiculul este îndrumat pe una dintre liniile bifurcației ; porțiunea de șină mobilă care se deplasează cu ajutorul acestui dispozitiv ;

 

MANEVRABILITATE

... MANEVRABILITÁTE s . f . ( Rar ) Capacitatea , proprietatea unui vehicul

 

MARCĂ

MÁRCĂ^4 , mărci , s . f . ( adesea determinat prin " poștală " ) Mic imprimat emis de stat și care , aplicat sau tipărit pe scrisori , pe unele colete etc . , servește drept plată anticipată a transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul uneltelor primite . 3. Piatră sau bucată de șină vopsită în alb , așezată transversal între două linii de cale ferată care se întretaie , pentru a indica ramificația liniei ferate și locul până unde pot înainta vehiculele fără pericol de ciocnire . 4. Fig . Semn distinctiv , trăsătură specifică , însușire caracteristică ;

 

MINICAR

... MINICÁR , minicaruri , s . n . Trenuleț acționat de un vehicul

 

MOTEL

MOTÉL , moteluri , s . n . Hotel situat în afara orașelor , pe un ( important ) itinerar turistic , special amenajat pentru cazarea călătorilor și parcarea vehiculelor lor pentru o perioadă scurtă de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>