Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOLIDĂ

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 208 pentru SOLIDĂ.

PALPATOR

PALPATÓR , palpatoare , s . n . Element sensibil al unui instrument de măsurat sau de controlat neregularitățile de pe suprafețele corpurilor solide ( de obicei metalice ) . - Palpa + suf . - tor . Cf . it . %

 

PARAFINĂ

PARAFÍNĂ , parafine , s . f . 1. Substanță solidă , albă și translucidă , formată dintr - un amestec de hidrocarburi saturate obținute la distilarea țițeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea lumânărilor , la impregnarea hârtiei și a țesăturilor , ca materie primă în industria chimică etc . 2. ( La pl . )

 

PARASCÂNTEI

PARASCÂNTÉI , parascântei , s . n . Dispozitiv montat la locomotive , la cubilouri etc . , care reține particulele solide incandescente , pentru a preveni

 

PELICULOGEN

... PELICULOGÉN , - Ă , peliculogeni , - e , adj . Care , aplicat în stare lichidă pe suprafața unui corp solid

 

PENDUL

... PENDÚL , pendule , s . n . 1. Corp solid care poate oscila în jurul unui punct fix sau al unei axe fixe când este scos din poziția de echilibru stabil ; p . ext . dispozitiv sau ...

 

PIATRĂ

PIÁTRĂ , pietre , s . f . I. 1. ( La sg . ) Nume generic pentru orice rocă solidă , dură și casantă răspândite la suprafața sau în interiorul pământului ; ( și la pl . ) fragment de dimensiuni și de forme diferite dintr - o astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează această precipitație ; grindină . II. P . anal . 1. Crustă de săruri minerale care se depune , cu vremea , pe pereții unui vas în care se fierbe apă sau în care se păstrează lichide . ...

 

PICNOMETRU

PICNOMÉTRU , picnometre , s . n . Instrument ( în formă de recipient ) folosit pentru măsurarea densității corpurilor lichide sau solide prin

 

PIGMENT

PIGMÉNT , pigmenți , s . m . 1. Substanță colorată naturală produsă de celulele plantelor și animalelor și care colorează în mod specific țesuturile sau lichidele organice ale acestora . 2. Particulă solidă , colorată , insolubilă în mediul în care este suspendată , întrebuințată în industrie pentru

 

PIPE-LINE

PIPE - LINE - LINE subst . Conductă pentru transportul la distanță al fluidelor și , mai rar , al solidelor . [ Pr . : páip - lain ] - Cuv .

 

PISA

... PISÁ , pisez , vb . I . Tranz . 1. A zdrobi , a sfărâma o substanță , un corp solid prin loviri repetate ( cu pisălogul , cu ciocanul etc . ) , pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf . 2 ...

 

PIUĂ

PÍUĂ , pive , s . f . 1. Instalație sau mașină folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână prin frecarea și presarea lor între doi cilindri rotitori și prin lovirea lor cu ciocane de lemn într - un mediu cald și umed . 2. Vas de lemn , de metal sau de piatră de diverse forme și mărimi , cu pereții și cu fundul gros , în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide . 3. Parte a șteampului în care se zdrobește un minereu . 4. Scobitură în piesa unei instalații , care servește la fixarea sau la rotirea altei piese din instalația respectivă . 5. ( Înv . și reg . ) Mortier . 6. ( Pop . ; în expr . ) A se pune piua ( sau în piuă ) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă . [ Pr . : pi - uă . - Pl . și : piue . - Var . : ( înv . și reg . ) : pívă s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>