Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CASA
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 130 pentru CASA.
TRICLÍNIU , triclinii , s . n . ( La romani ) Încăpere a casei în care se mânca ( și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale
ULÚC , uluce , s . n . 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într - un trunchi de copac sau în piatră , din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul . 2. Canal de lemn sau tablă pus de - a lungul streșinii caselor , pentru a aduna și a conduce spre burlane apa de pe acoperișuri . 3. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare o moară ; lăptoc , scoc ( 1 ) . 4. Scobitură , șanț făcut de - a lungul unei piese de lemn , pentru a se putea îmbina cu altă
VÂRF , vârfuri , s . n . 1. Partea cea mai de sus ( ascuțită ) a unor obiecte înalte ( case , copaci etc . ) sau a anumitor forme de relief ( deal , munte ) . 2. Capăt , extremitate ( ascuțită ) a unui lucru . Vârful coloanei . 3. Punctul de intersecție a laturilor unui unghi sau ale unui triunghi , a muchiilor unei piramide etc . 4. Fig . Moment de intensitate maximă a unei
VĂLĂTÚC , vălătuci , s . m . 1. Sul făcut dintr - un material ( flexibil ) , înfășurat în sensul uneia dintre laturile sale ; spec . val ^1 ( II 1 ) . 2. Material de construcție făcut din lut amestecat cu paie sau cu rogoz , în formă de colaci sau de cărămizi , din care se clădesc pereții caselor țărănești ( astupându - se o îngrăditură de pari ) . 3.
VĂTĂȘÍȚĂ , vătășițe , s . f . 1. Soția vătafului . 2. Femeie care conducea gospodăria unei case boierești , având în supraveghere slugile ( de sex feminin ) . 3. Vorniceasă la nuntă . [ Var . : ( reg . ) vătăjíță s . f . ] - Vătaș + suf . -
VALÉT , valeți , s . m . 1. Servitor la casele boierești ( aflat în serviciul personal al stăpânului ) ; fecior , lacheu . 2. Fiecare dintre cele patru cărți de joc , reprezentând figura unui cavaler ;
VANTÚRĂ , vanturi , s . f . ( Constr . ) Grindă la acoperișul unei
... de pâine ) sau al sobei , care susține cuptorul sau soba în afară și pe care se poate ședea sau dormi . 2. Locuință , așezământ stabil , cămin , casă ( părintească ) . 3. Locul principal , central al unei așezări , al unei instalații etc . ; locul pe care s - a clădit ceva , pe care se construiește ...
VERGELÁ , vergelez , vb . I . Tranz . A bate vergele pe scheletul de lemn al unor case , construcții ( pentru a putea lipi apoi cu lut
VÚLPE , vulpi , s . f . I. 1. Mamifer carnivor sălbatic , de mărimea unui câine , cu blana roșcată , cu coada lungă și stufoasă , cu urechile ascuțite și cu botul îngust ; vulpoaică ( Vulpes vulpes ) . 2. Fig . Persoană vicleană , șireată . II. 1. ( Reg . ) Dar în bani sau în vin pe care , după datina de la nunți , mirele , dacă este din alt sat , este obligat să - l dea flăcăilor din satul miresei . 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung , cu boabele rare , dulci , de culoare roșiatică . 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești , prin care iese fumul din pod . 4. Compuse : ( Iht . ) vulpe - de - mare = vatos ; ( Zool . ) vulpea - deșertului = fenec . [ Var . : húlpe s .