Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2
Rezultatele 11251 - 11260 din aproximativ 14398 pentru 2.
... PRONUNȚÁ , pronunț , vb . I . 1. Tranz . A emite , a rosti sunete , silabe , cuvinte , propoziții , fraze ; a articula . 2. Tranz . A da o hotărâre , o sentință judecătorească ; a declara ceva în virtutea autorității cu care este învestit . 3. Refl . A ...
... PRONUNCIAMÉNT , pronunciamente , s . n . 1. Acțiune ilegală prin care o grupare politică , o armată etc . ajunge la putere . 2. Declarație , manifest , acțiune prin care este exprimat protestul față de un sistem politic , social etc . [ Pr . : - ci - a - , var . ( după alte surse ) pronunciamento ...
... PROPAGANDÍST , - Ă , propagandiști , - ste , s . m . și f . 1. Persoană care face propagandă ; propagator . 2
... PROPAGATÓR , - OÁRE , propagatori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care propagă idei , doctrine etc . , care face propagandă , propagandist . 2
... PROPÓLIS s . n . 1. Substanță rășinoasă aromată colectată și folosită de albine pentru astuparea fisurilor , la lipitul fagurilor etc . 2
... PROPÓRȚIE , proporții , s . f . 1. Raport între dimensiunile unor obiecte , ale părților unui întreg sau între fiecare dintre aceste părți și întreg . 2. Raport , relație ( echilibrată ) între fenomene , noțiuni etc . 3. ( La pl . ) Dimensiune , mărime ; extindere ( mare ) , amploare . 4. ( Mat . ) Egalitate a două rapoarte alcătuite din ...
... a lucrurilor , a fenomenelor , a noțiunilor etc . de a fi proporționale între ele , de a forma proporție . 2
... PROPOVEDÁNIE , propovedanii , s . f . ( Înv . ) 1. Orație funebră . 2
... PROPOZÍȚIE , propoziții , s . f . 1. Cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o idee , o judecată etc . 2. ( Livr . ) Propunere . 3. ( Log . , Mat . ) Enunț a cărui valoare de adevăr este întemeiată pe bază de reguli explicit exprimate . [ Var . : propozițiúne s . f ...
... PROPRIETÁTE , proprietăți , s . f . 1. Stăpânire deplină asupra unui bun ; ( concr . ) bun material stăpânit , mai ales pământ ( agricol ) sau imobil , în baza unui drept recunoscut . 2. Trăsătură predominantă care caracterizează o ființă , un lucru , un fenomen etc . și care diferențiază o ființă de alta , un lucru de altul etc . ; caracteristică , trăsătură ...
... PRÓPRIU , - IE , proprii , adj . 1. Care aparține în mod exclusiv cuiva ; personal . 2