Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2
Rezultatele 10791 - 10800 din aproximativ 14398 pentru 2.
... PÓIMÂINE adv . 1. În ziua care urmează celei de mâine . 2
... 1. ( Adesea fig . ) Strat subțire care se formează la suprafața unui lichid ; p . ext . strat care acoperă un obiect sau se depune pe suprafața lui . 2. Înveliș subțire ( exterior ) al unor legume sau fructe ; coajă , scoarță a unor copaci sau a unor fructe . [ Acc . și : pójghiță ] - Et ...
... POJÍJIE , pojijii , s . f . ( Reg . ) 1. Totalitatea bunurilor dintr - o gospodărie ; situația celui avut ; avere . 2
... f . 1. Adj . Privitor la cei doi poli ^1 ai Pământului , de la poli ^1 , caracteristic polilor ^1 ; din regiunea sau din zona polilor ^1 . 2. Adj . Privitor la polii ^1 unui magnet sau ai unei pile electrice . 3. Adj . ( Mat . ; în sintagma ) 4. Adj . ( Fil . ) Care se află într - un ...
... Proprietate a unui sistem fizic de a avea , în două puncte ale sale , caracteristici de aceeași natură , dar opuse una celeilalte . 2. Proprietate a unui organism vegetal sau a unei părți din el de a forma două puncte de creștere cu ...
... POLARIZÁ , polarizez , vb . I . 1. Tranz . ( Fiz . ) A transforma lumina naturală prin fenomene de reflexie , refracție , birefringență etc . 2. Tranz . Fig . A aduna , a strânge , a concentra în jurul său . 3. Refl . ( Fil . ) A da naștere ...
... corp sau un sistem fizic dobândește proprietatea de polaritate ( 1 ) ; stare a unui corp care a suferit un astfel de proces . 2. ( Lingv . ) Dezvoltare în direcții opuse a sensurilor unui cuvânt , nediferențiate la origine . 3. ( Fil . ) Formare a unor termeni opuși polari ; realizare ...
... POLARIZÓR , - OÁRE , polarizori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care poate produce polarizarea luminii ; polarizant . 2
... POLAROÍD , polaroizi , s . m . 1. Polarizor confecționat sub formă de plăcuță sau de peliculă , utilizat pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile . 2
... PÓLCĂ^1 , polci , s . f . ( Reg . ) Haină femeiască de stofă ( căptușită sau îmblănită ) , de diferite lungimi , croită pe talie , care se poartă la țară . PÓLCĂ^2 , polci , s . f . Numele unui dans popular originar din Boemia , în ritm viu , sprinten , care , în a doua jumătate a sec ...
... POLCÓVNIC , polcovnici , s . m . ( Înv . ) 1. Comandant al unui polc ; grad militar corespunzător colonelului . 2