Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUL
Rezultatele 1001 - 1010 din aproximativ 1409 pentru LOCUL.
PIÉRDE , pierd , vb . III . I. 1. Tranz . A nu mai ști unde se află , unde a pus , unde a rătăcit ( un bun material ) . 2. Tranz . A nu mai cunoaște sau a nu mai găsi drumul , locul etc . căutat ; a greși direcția . 3. Refl . Fig . A se lăsa absorbit de ceva , a se cufunda în . . . 4. Refl . Fig . A fi cuprins , copleșit de un sentiment , de o emoție ; a nu mai ști ce să facă . II. Tranz . 1. A fi deposedat de . . . , a rămâne fără . . . , a nu mai avea ; spec . a irosi , a risipi . 2. ( Pop . ; despre femei ) A avorta . 3. A fi lipsit ( pentru totdeauna ) de o ființă dragă ; a rupe relațiile ( de prietenie ) cu cineva , a fi părăsit . 4. A fi învins într - un război , într - o întrecere ; a nu câștiga un proces etc . 5. A sosi prea târziu , a nu ajunge sau a nu face ceva la timp . ...
... PIETRĂRÍE^2 , pietrării , s . f . Meseria pietrarului ( 1 ) . - Pietrar + suf . - ie . PIETRĂRÍE^1 , pietrării , s . f . 1. Carieră de piatră . 2. Grămadă , morman de pietre ; loc
PIETROȘÉL , pietroșei , s . m . 1. Nume dat mai multor pești : a ) pește mic de culoare cafeniu - închis pe spate și galbenă pe burtă ( Umbra krameri ) ; b ) porcușor . 2. Nume dat mai multor păsări migratoare care trăiesc între stânci și prin locuri
PIETRÓS , - OÁSĂ , pietroși , - oase , adj . 1. ( Despre locuri , drumuri etc . ) Plin de pietre , cu multe pietre . 2. Tare ( ca piatra ) , dur ; p . ext . puternic , rezistent , robust , voinic . 3. ( Despre fructe ) Care are miezul consistent , tare ,
... ext . strâmb . 2. ( Care se află ) în sau cu pantă ( foarte ) repede . 3. Fig . ( Care este , se face etc . ) ocolit , indirect ; p . ext . ( care are loc ) ( pe ) ascuns , ( pe ) furiș , tainic . 4. ( În legătură cu verbe ca " a privi " , " a se uita " etc . sau cu substantive ca ...
PILÓT^2 , piloți , s . m . Stâlp de lemn , de oțel sau de beton ( armat ) , fixat în pământ ( vertical sau înclinat ) pentru a transmite la straturile de teren rezistent greutatea construcțiilor de deasupra sau pentru a consolida terenul ; stâlp de susținere . PILÓT^1 , piloți , s . m . 1. Persoană calificată care conduce în mod efectiv o aeronavă . 2. Persoană calificată care manevrează cârma unei nave ( mai ales în regiunile în care navigația este dificilă ) . 3. Persoană care conduce sau ajută la conducerea unor vehicule feroviare prin locuri dificile . 4. ( În sintagmele ) Pilot automat ( de comandă ) = sistem tehnic care conduce automat o aeronavă sau o navă . Stație - pilot = inslalație experimentală în care se fabrică de probă un anumit produs înainte de fabricarea în serie . Știință pilot = știință care orientează alte discipline prin noțiunile și metodele
PIPIRÍG , pipirigi , s . m . Nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede și mlăștinoase : a ) plantă cu tulpina înaltă , cilindrică , de culoare verde și cu flori brune - roșcate , îngrămădite în spice la vârful tulpinii ( Schoenoplectus lacustris ) ; b ) plantă cu tulpina formată din trei muchii , cu frunze late , cu flori verzi închis ( Scirpus silvaticus ) ; c ) plantă cu tulpina aspră și rigidă , de culoare cenușie - verzuie sau albăstruie , terminată cu un spic care are la capăt un vârf ascuțit ( Equisetum hiemale ) ; d ) plantă erbacee perenă cu tulpina triunghiulară , plină pe dinăuntru , cu frunze liniare cu nervuri paralele și cu inflorescențele compuse din 1 - 4 globușoare ( Holoschoenus vulgaris ) . - Et .
... a fixa cu ( sau în ) piroane . 2. A împiedica pe cineva sau ceva să se miște ; a obliga să stea pe loc ; a fixa , a imobiliza . 3. A - și fixa , a - și îndrepta , a - și concentra ochii ...
... PÍTIC^1 , pitice , adj . Jocuri pitice ( În sintagma ) = jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi , în Grecia antică , în cinstea zeului Apolo . PITÍC^2 , - Ă , pitici , - ce , subst . , adj . 1. S . m . și ...
... se pune piua ( sau în piuă ) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc
... PLĂMĂDEÁLĂ , plămădeli , s . f . Amestec de făină , apă și drojdie , folosit la fermentarea aluatului ; bucată de aluat dospit , folosit în loc