Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZDROBIT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 49 pentru ZDROBIT.

DETUNA

... A - și manifesta mânia în mod zgomotos . 3. Intranz . și tranz . ( La pers . 3 ) A trăsni . 4. Tranz . ( Adesea fig . ) A zdrobi

 

FĂCĂLUI

FĂCĂLUÍ , făcăluiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A amesteca frecând și zdrobind ( cu o lingură de lemn ) unele legume fierte , îndeosebi fasolea ( pentru a le face

 

FĂCĂLUIT

FĂCĂLUÍT^1 s . n . ( Reg . ) Faptul de a făcălui . - V. făcălui . FĂCĂLUÍT^2 , - Ă , făcăluiți , - te , adj . ( Reg . ; despre unele legume fierte ) Zdrobit , frecat , făcut piure . - V.

 

FĂRÂMA

... FĂRÂMÁ , făr ? m , vb . I . Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) sfărâma , a ( se ) sparge , a ( se ) zdrobi

 

FĂRÂMAT

FĂRÂMÁT^2 , - Ă , fărâmați , - te , adj . ( Pop . ) Sfărâmat , spart , zdrobit , frânt . V. fărâma . FĂRÂMÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) fărâma . - V.

 

FRÂNT

FRÂNT , - Ă , frânți , - te , adj . 1. ( Despre obiecte tari ) Rupt ^2 ( în două ) prin îndoire , lovire sau apăsare puternică . 2. ( Despre linii sau lucruri asemănătoare cu o linie ) Care prezintă unghiuri , îndoituri , întorsături . 3. ( Despre oameni ) Îndoit de mijloc . 4. Fig . Zdrobit de oboseală ; sleit , extenuat . 5. Fig . Învins ,

 

MĂCINA

... diverse boabe sau materiale în pulbere cu ajutorul morii , al râșniței sau al altor unelte . 2. ( Adesea fig . ) A fărâmița , a zdrobi , a ruina , a roade , a mânca . 3. Fig . A examina sau a medita îndelung ; a ...

 

MARMELADĂ

MARMELÁDĂ , marmelade , s . f . Produs alimentar cu aspect de pastă , obținut prin fierberea cu zahăr a fructelor proaspete zdrobite sau trecute prin

 

MELIȚA

... MELIȚÁ , méliț , vb . I . 1. Tranz . A zdrobi ( cu melița ) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase , pentru a alege fuiorul sau pentru a se ...

 

MELIȚAT

MELIȚÁT^2 , - Ă , melițați , - te , adj . ( Despre cânepă , in ) Zdrobit și curățat cu melița . - V. melița . MELIȚÁT^1 s . n . Melițare . - V.

 

MOARĂ

MOÁRĂ , mori , s . f . 1. Instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor ; clădire , construcție prevăzută cu asemenea instalații . 2. Mașină de lucru sau instalație folosită pentru mărunțirea fină a unor materiale tari ( minereuri , cărbuni , produse ale industriei chimice etc . ) ; clădire , construcție prevăzută cu asemenea mașini sau instalații . 3. ( Înv . ) Fabrică ( în care materia primă era mărunțită , zdrobită , frământată ) . 4. ( Reg . ) Jocul de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>